Banca Comercială Română a obținut un profit net de 267,9 milioane de lei (56,6 milioane euro) în trimestrul 1 al anului 2019, în creștere cu 6% față de perioada similar din 2018. Creditele acordate au crescut, banca raportând un avans de 17% în sectorul IMM, însă depozitele s-au redus, diminuarea provenind din zona clienților corporativi. Taxa pe active va avea anul acesta un impact de 20 milioane de euro potrivit estimărilor grupului Erste.
Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege care prevedea plafonarea dobânzilor la credite pentru că acesta n-a fost suficient motivat și nu a avut avizul Consiliului Economic și Social. Senatorul Daniel Zamfir spune că va reveni săptămâna viitoare cu un nou proiect care să ia în seamă criticile CCR. Pe de altă parte, Curtea nu a mai analizat și criticile de formă ale legii aduse de Opoziție, din moment ce legea a picat controlul constituțional pe formă.
Atunci când Mario Draghi a criticat administrația Trump pentru că pune presiuni politice asupra Rezervei Federale americane, este posibil ca președintele Băncii Centrale Europene să se fi gândit la problemele mai aproape de casă, informează Financial Times.
Piața rezidențială românească se confruntă cu o evoluție stranie, în opinia lui Tatha Ghose, senior Emerging Market Strategist în cadrul Commerzbank, a doua cea mai mare bancă germană. Într-o perioadă în care creditele s-au scumpit, piața locuințelor a consemnat o majorare a prețurilor de vânzare.
Ministerul Finanțelor discută cu băncile modificarea formulei de calcul al ROBOR în funcție de tranzacții și nu de cotații, cum este în prezent, urmând ca o schimbare a acestei formule să se aplice și contractelor aflate acum în derulare, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Dobânzile la creditele în derulare, în cazul în care s-ar înlocui indicele actual ROBOR cu cel modificat, ar putea scădea.
Taxa impusă băncilor prin OUG 114 ar putea fi modificată, pe de o parte, din perspectiva modului de calculare a ROBOR, astfel încât să reprezinte media tranzacțiilor bancare, și nu rezultatul ședinței de fixing, cât și din perspectiva taxării activelor pentru a pune presiune pe dobânzile la credite.
Dobânzile plătite de bănci la depozite și cele percepute la credite au scăzut în ultima lună din 2018, pe fondul unui exces de lichiditate. Anul trecut a fost marcat de o creștere a dobânzilor, mai ales a celor la credite, în timp ce deponenții au fost în continuare recompensați pentru economisirile la termen cu rate sub cele ale inflației.
Românii se împrumută mult mai scump comparativ cu cetățenii celorlalte state din UE, în contextul în care indicele Robor la 3 luni a crescut de la minimul record înregistrat în toamna anului 2016. Doar Polonia are o rată cât de cât apropiată de cea din România, însă, chiar și așa, Robor la 3 luni este de aproape două ori mai ridicat decât echivalentul din Polonia. Totodată, indicele similar din Ungaria este de numai 0,2%, iar în Bulgaria are chiar o valoare negativă.
Piețele financiare interne n-au arătat deloc bine săptămâna trecută. Leul a ajuns la cel mai prost curs față de euro, dobânzile din piața interbancară au crescut și Bursa de la București a închis săptămâna pe roșu. Investitorii au început să vândă plasamentele din piețele emergente, după semnalele transmise de Federal Reserve, în timp ce, în piața din România, lichiditatea din piață, excesivă până de curând, se îndreaptă spre deficit, ceea ce duce dobânzile la niveluri ce dau emoții plătitorilor de rate la bănci.
Dobânzile oferite de bănci pentru depozitele noi la termen în lei au înregistrat în aprilie prima creștere mai consistentă din ultima jumătate de an, după ce BNR a trecut la o gestionare mai strictă a lichidității bancare. Dobânzile rămân, însă, puternic real negative și de ratele ușor majorate se bucură doar firmele, în timp ce populația a văzut doar creșteri nesemnificative, conform datelor analizate de Profit.ro. De partea cealaltă a bilanțului băncilor, dobânzile la credite au continuat să crească și marja netă rămâne la cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani, contribuind la profiturile record ale băncilor.
Banca Națională a României a trimis Camerei Deputaților o scrisoare în care spune că se opune formei curente a proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor la credite, inițiat de deputatul Daniel Zamfir, și propune, ca formulă alternativă, plafoane stabilite pe fiecare tip de credit în parte, având ca referință dobânzile medii din piață.
Comisia juridică a Camerei Deputaților a ținut dezbaterile generale pe proiectele privind plafonarea dobânzilor la credite și limitarea sumelor ce pot fi percepute de recuperatori, în care inițiatorul Daniel Zamfir, senator PNL, și-a susținut succint poziția, fără alte intervenții. Deputații juriști, împreună cu cei din Comisia de buget, finanțe și bănci, vor intra în dezbaterile pe fond într-o ședință viitoare, când vor primi și punctul de vedere al Băncii Naționale a României, care va fi adoptat de conducere în această săptămână.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, va merge joi, 29 martie, la dezbaterile Comisiei Economice din Senat. Șeful băncii centrale a acceptat invitația transmisă în urmă cu trei săptămâni de președintele Comisiei, Florin Cîțu, de a participa la o discuție despre evoluța inflației și implicațiile acesteia pentru economie. Este de așteptat ca dezbaterile să atingă și alte teme de actualitate, în condițiile în care mai multe proiecte cu impact asupra sectorului financiar-bancar au avansat în procesul legislativ.
Guvernul a transmis Parlamentului că legislativul va decide asupra oportunității adoptării proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor, fără să emită un punct de vedere clar în acest sens, dat fiind că ministerele nu au avut opinie unitară. Pe de altă parte, Banca Națională a României a transmis Guvernului că nu are competență să-și dea cu părerea asupra proiectului, având în vedere că băncile și IFN supravegheate de Banca centrală sunt exceptate de la aplicarea legii.
Un nou pocinog a căzut pe capul băncilor, după amintirile neplăcute cu darea-n plată și conversia: Parlamentul discută plafonarea dobânzilor la credite. Instituțiile de credit sunt acuzate de avariție fără de seamă în comparație cu suratele europene de către senatorul și adversarul numărul unu, Daniel Zamfir. Dar să analizăm cum stă situația în realitate.
Băncile au crescut marja de profit încasată din credite în comparație cu dobânzile plătite pentru depozitele la termen, în contextul creșterii ratelor interbancare din ultimele luni, relevă o analiză a Profit.ro, pe baza datelor publicate de BNR. Cele mai mari creșteri ale marjelor de profit sunt cele aferente populației, unde indexarea cu ROBOR a creditelor nu a venit la pachet și cu o creștere a dobânzilor plătite la depozite, în timp ce, pentru firme, băncile au crescut remunerația.
Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială recomandă Băncii Naționale a României să crească, începând cu jumătatea anului vitor, cerințele de capital ale băncilor prin introducerea unui buffer de risc sistemic, invocând perspectiva creșterii ratelor creditelor neperformante, ca urmare a creșterii dobânzilor și a tensionării echilibrelor macroeconomice. Din comitet fac parte conducerea executivă a BNR, ASF și Ministerul Finanțelor.
Indicatorul Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la cele mai multe credite în lei, este cotat marți la 2,22%, cel mai mare din octombrie 2014.
Indicatorul Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la cele mai multe credite în lei, este cotat luni la 2,21%, cel mai mare din octombrie 2014.
Indicatorul Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la cele mai multe credite în lei, este cotat marți la 2,20%, cel mai mare din octombrie 2014.
Indicatorul Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la cele mai multe credite în lei, este cotat vineri la 2,19%, cel mai mare din octombrie 2014, după ce joi a fost cotat la 2,15%.
Banca Națională a României a intrat în piața instituțiilor financiare nebancare (IFN) și a crescut cerințele de capital pentru cele care dau credite cu dobânzi efective ridicate și le obligă la un regim de raportare similar cu cel al băncilor. Banca centrală susține că mișcarea e una de natură să responsabilizeze firmele de credit, în condițiile în care există o problemă acută în rândul persoanelor cu venituri reduse, care apelează la astfel de împrumuturi, care în trecut a dus la apariția unor legi precum darea în plată și înghețarea cursului la creditele în franci elvețieni, care au vizat, însă, mai mult băncile. În timp ce unii reprezentanți ai IFN sunt de acord cu cerințele BNR, alții le contestă și spun că vor duce mai mulți români în brațele cămătarilor.
Indicatorul Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la cele mai multe credite în lei, este cotat vineri la 2,18%, cel mai mare din octombrie 2014 până în prezent.
Indicatorul Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la cele mai multe credite în lei, este cotat joi la 2,09%, după ce miercuri a fost cotat la 2,06%, cel mai mare din octombrie 2014 până în prezent.
Indicatorul Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la cele mai multe credite în lei, este cotat miercuri la 2,06%, după ce marți a fost cotat la 1.192%, un nou record al ultimilor trei ani.