Rezultatele 1 - 25 din 55 pentru "dobanzi sua"

Acțiunile americane s-au depreciat pentru a doua zi consecutivă marți, după o sesiune volatilă, dominată de un sentiment de precauție în contextul tensiunilor dintre China și SUA generate de prima vizită a unui politician american de rang înalt în Taiwan din ultimii 25 de ani.

Franța a înregistrat în trimestrul II o creștere economică de 0,5%, datorită exporturilor și investițiilor, depășind așteptările analiștilor.

Economia SUA s-a contractat din nou în ultimele trei luni, semnalând începutul unei recesiuni. Departamentul de comerț a anunțat că Produsul Intern Brut a scăzut acum cu o rată anuală de 0,9% în al doilea trimestru, după ce a scăzut cu 1,6% în primele trei luni.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a majorat dobânda de referință pentru a doua oară în tot atâtea luni, cu 0,75 puncte procentuale, în linie cu estimările analiștilor.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a majorat dobânda de referință cu 75 puncte de bază, cea mai amplă creștere de după 1994, în contextul în care încearcă să țină în frâu inflația galopantă, aflată la maximele ultimilor 40 de ani.

Acțiunile americane au continuat declinul și în ședința de marți, S&P 500 afundându-se și mai puternic în teritoriul pieței bear înainte de anunțarea deciziei de politică monetară a Rezervei Federale (Fed) a SUA.

Principalii indici bursieri americani au deschis în scădere puternică, iar acțiunile europene și-au adâncit declinul, după ce inflația din SUA a depășit estimările, alimentând speculațiile cu privire la o înăsprire și mai agresivă a politicii monetare de către Fed.

Economia SUA a creat, în ianuarie, 467.000 de locuri de muncă, mult peste așteptările analiștilor, în pofida temerilor legate de noua variantă a coronavirusului, arată datele publicate vineri de Departamentul Muncii.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a menținut dobânda de referință aproape de zero, în linie cu așteptările analiștilor, însă a semnalat că va opera “în curând” prima sa majorare de la începutul pandemiei, pe fondul inflației ridicate.

Acțiunile europene au revenit pe scădere în ședința de marți, coborând la minimul ultimei săptămâni, pe fondul temerilor legate de înăsprirea monetară. Cel mai mare declin este înregistrat în sectorul tehnologiei.

Acțiunile europene scad vineri și sunt pe punctul de a încheia săptămâna în teritoriu "roșu", după noi comentarii din partea oficialilor Rezervei Federale (Fed) a SUA.

Goldman Sachs crede că Rezerva Federală (Fed) va majora dobânzile de patru ori în acest an și va începe procesul de reducere a bilanțului în iulie sau chiar mai devreme, potrivit Bloomberg.

Acțiunile europene scad joi cu peste 1%, în contextul în care minuta celei mai recente ședințe a Rezervei Federale (Fed) a SUA indică faptul că dobânzile de pe piața americană ar putea fi majorate mai curând decât era anticipat.

Indicele dolarului a scăzut vineri, în tranzacții cu volum redus, dar pe ansamblul anului 2021 a crescut cu aproape 7%, investitorii mizând pe faptul că Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite va mări dobânzile mai devreme decât majoritatea băncilor centrale importante, pe fondul accelerării inflației în urma măsurilor de stimulare, transmite Reuters.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a menținut dobânda de referință aproape de zero, în linie cu așteptările analiștilor, însă a decis să devanseze calendarul privind reducerea achizițiilor lunare de obligațiuni și a indicat o majorare a dobânzilor în trei etape pentru anul viitor, cu două mai multe decât anticipa în septembrie.

Indicele Dow Jones al bursei de la New York a urcat, luni, în premieră, peste pragul psihologic de 35.000 de puncte, continuând raliul de săptămâna trecută.

Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, a recunoscut marți că dobânzile ar putea fi mărite pentru a ține sub control creșterea puternică a economiei americane, determinată, parțial, de măsurile de stimulare de ordinul miilor de miliarde de dolari adoptate de guvern, transmite CNBC.

Dolarul american se tranzacționează joi la minimul ultimelor 4 săptămâni, în contextul stabilizării dobânzilor la titlurile de stat americane.

Acțiunile europene au revenit pe scădere, după 3 ședințe de recuperare, în contextul în care o nouă creștere a randamentelor la titlurile americane de stat trage în jos apetitul la risc al investitorilor.

Stimulii monetari și fiscali excepționali introduși de statele dezvoltate pentru a contracara economiile gripate în timpul pandemiei COVID-19 induc riscuri inflaționiste pentru prima dată de la începutul mileniului, iar anul 2021 ar putea fi unul punte către un mediu economic dominat de scumpiri mai mari, spune Mihai Nichișoiu, analist financiar la TradeVille. El întrevede câteva luni bune pentru burse și chiar un ciclu de 3-4 ani de creșteri pentru acțiuni în condițiile descătușării economiilor la ridicarea restricțiilor. „Cred că am putea avea chiar un boom economic în prima jumătate a anului.”

Euro s-a apreciat marți față de dolar pentru a treia zi de tranzacționare consecutiv, atingând astfel un nou maxim al ultimilor peste doi ani în raport cu moneda americană.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a redus, marți, dobânda de referință cu 50 puncte de bază, în încercarea de a stimula economia americană în contextul epidemiei de coronavirus.

Dacă în anul 2019 aproape toate clasele importante de active au înregistrat creșteri, unele chiar semnificative, o perspectivă clară nu este conturată clar în rândul investitorilor asupra traiectoriei piețelor financiare în 2020. Cu adevărat surprinzătoare ar fi o accelerare a economiei americane. Paradoxal, aceasta nu ar fi neapărat bună pentru burse, deoarece majorarea ratelor de dobândă într-un context de creștere ar putea pune presiune pe bilanțul companiilor listate. Anul electoral american lasă încă și mai multe neclarități, însă președintele SUA are o extraordinară putere de a influența oscilațiile acțiunilor de la New York prin doar câteva mesaje pe Twitter. „Donald Trump este cel mai bun cadou care s-a făcut bursei americane”, spune un analist financiar.

Președintele american Donald Trump a cerut Rezervei Federale (Fed) a SUA să aducă ratele de dobândă la zero sau în teritoriu negativ, măsură folosită de alte bănci centrale pentru a combate încetinirea economică, dar care are un impact negativ asupra celor care vor să economisească și asupra câștigurilor înregistrate de bănci.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a redus dobânda-cheie pentru prima dată de la criza financiară din 2008, cu scopul de a susține creșterea economiei americane în contextul incertitudinilor globale și al războiului comercial cu China.