Rezultatele 1 - 25 din 233 pentru "economie"

Inteligența artificială (IA) va avea un impact uriaș asupra economiei globale până în 2030, potrivit unei analize a firmei de consultanță PwC asupra impactului economic al IA. România are un potențial semnificativ în ceea ce privește perspectivele dezvoltării tehnologiei inteligenței artificiale la nivel local, iar adoptarea rapidă a acestor tehnologii, chiar din faza de pionierat, ar putea fi o șansă pentru reducerea decalajelor față de vestul Europei, consideră consultanții PwC.

Agricultura, industria extractivă și gazele intră în topul domeniilor în care facturile furnizorilor sunt cel mai greu achitate, construcțiile rămânând în continuare în acestă categorie. Numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele șapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, semn că apetitul pentru afaceri este în scădere. Blocajul financiar, instabilitatea politică și accesul tot mai scump la finanțare sunt indicate ca principalele argumente care fac ca economia românească să funcționeze precum o mașină cu frâna de mână trasă.

La zece ani de la falimentul băncii americane Lehman Brothers și declanșarea crizei financiare globale, mare parte din statele industrializate nu și-au revenit în totalitate, iar acest fapt va fi cu atât mai evident la reuniunea de joi a Băncii Centrale Europeană (BCE), potrivit Reuters.

Deși finanțarea de la buget a industriei naționale de apărare a crescut de peste 3 ori anul acesta față de perioada 2015-2017, fiind astfel de 69 milioane lei în 2018, companiile de profil au transmis Guvernului că necesarul anual de finanțare bugetară pentru următorii 3 ani ajunge la o medie anuală de 200 milioane lei.

Investițiile nete realizate în economia României, în doilea trimestru, au scăzut cu 0,2% față de același trimestru al anului trecut, până la 17,92 miliarde lei, potrivit datelor transmise vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Vicepremierul Viorel Ștefan a prezentat România, la o conferință cu investitori străini și români, ca fiind o destinație pentru investiții stabilă și încă subevaluată. Ministrul a punctat mai multe aspecte, cum ar fi creșterea economică solidă, îndatorarea scăzută a țării și planurile de investiții ale Guvernului, dar nu a menționat faptul că Guvernul a sacrificat în ultimii ani investițiile pentru alte cheltuieli, cum sunt salariile din sectorul public și pensiile, în timp ce deficitul bugetar se situează aproape de maximul permis în UE, de 3%, iar dobânzile cerute de investitori, în mare parte străini, când împrumută statul român sunt cele mai mari din regiune.

Indicatorul percepției generale asupra economiei arată prima evoluție pozitivă după trei luni de contracție, pe fondul avansului din domeniul serviciilor. Detaliile arată însă așteptări mai slabe privind producția în industrie, cea mai importantă componentă a indicatorului, în timp ce consumatorii se așteaptă la deteriorarea condițiilor financiare, a celor economice și a celor privind piața muncii în lunile următoare.

Guvernul francez își va baza bugetul pe 2019 pe ipoteza unei creșteri economice ușor mai mici decât estima iniția, a declarat duminică premierul Edouard Philippe, insistând însă că planurile de reducere a cheltuielilor rămân în vigoare, informează AFP și Reuters.

Agenția de rating Moody’s menține calificativul BBB-/A-3 aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung și scurt în valută și în monedă locală, a informat sâmbătă Ministerul de Finanțe. În următorii doi ani, agenția de rating prognozează o creștere a PIB-ului real cu 4% în 2018, respectiv de 3,5% în 2019.

Firmele low-tech, care compun o treime din sectorul manufacturier, și-au redus semnificativ aportul la creșterea economică și chiar au început să scadă în ultimele luni, în timp ce companiile care se bazează pe tehnologe de nivel mediu și înalt sunt responsabile pentru întreaga creștere din sector, dar într-o dinamică în scădere, arată o analiză a BCR. Evoluția crește vulnerabilitatea economiei la unele șocuri externe, dar și tensiunile sociale, în condițiile în care unii angajați s-ar vedea lipsiți de beneficiile creșterii economice, iar investițiile în industriile medium-high tech sunt concentrate în vestul și centrul țării.

Economia a accelerat în trimestrul 2 și a ajuns la un ritm de creștere de 4% la jumătatea anului, o evoluție bună, însă departe de prognoza oficială de 5,5% pentru întregul an pe care Guvernul a fundamentat bugetul de stat. Estimările economiștilor din bănci pentru creșterea economică pe întreg anul 2018 indică un avans în jurul a 4%.

România a înregistrat cea mai mare creștere economică trimestrială din Uniunea Europeană în perioada aprilie-iunie, avansul de 1,4% fiind cu mult peste creșterea medie de 0,4% în rândul statelor membre.

Economia SUA a avansat cu 4,1% în trimestrul al doilea, cel mai rapid ritm de creștere din ultimii aproape patru ani, în contextul majorării consumului privat și al creșterii exporturilor și cheltuielilor guvernamentale.

Miniștrii de Finanțe și șefii băncilor centrale din Europa au făcut presiuni pentru taxarea economiei digitale, la reuniunea G20 care a avut loc weekendul trecut în Argentina, intrând în contradicție cu omologii lor americani, transmite Reuters.

După ce salariații vor avea salarii mai mari, pensionarii vor avea un venit decent, iar firmele din România vor câștiga mai bine, oamenii vor fi mai fericiți, iar un astfel de popor va fi mai greu de manipulat, susține președintele PSD Liviu Dragnea, care spune că a înțeles de ce "ăștia” nu mai vor coaliția PSD-ALDE la guvernare. Dragnea a explicat că acesta este singurul motiv pentru care "ăștia” critică partidul și singurul motiv pentru care există atacuri la adresa lui. "Ce prezentăm noi nu e magie, cum spune Iohannis. Este economie pură", adaugă liderul PSD.

Comisia Europeană a redus prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, de la 4,5% la 4,1%. Totodată, potrivit prognozei de vară provizorie, economia românească va încetini la 3,8% în 2019. "Creșterea economică din România a început să decelereze. Avansul consumului se temperează", spun reprezentanții Comisiei. Rata anuală a inflației va fi mult peste ținta BNR.

Economia românească riscă să se adâncească într-un blocaj financiar, în condițiile în care numărul firmelor care se confruntă cu dificultăți financiare crește lunar, context în care majoritatea oamenilor de afaceri chestionați într-un sondaj se așteaptă la o creștere a numărului insolvențelor în următoarea perioadă.

Perioada de creștere economică puternică a Germaniei s-a încheiat, iar cea mai mare economie a Europei se îndreaptă spre un ritm de dezvoltare normal, a declarat luni un economist al institutului de cercetări Ifo, Klaus Wohlrabe, după ce un nou sondaj al Ifo a arătat că încrederea oamenilor de afaceri germani este în scădere, transmite Reuters.

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, a scăzut în luna mai, față de luna anterioară, cu 8 puncte până la valoarea de 41,5 puncte, din cauza scăderii ambelor componente ale indicatorului, arată datele publicate luni de CFA România. Față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a scăzut cu 25,1 puncte. Analiștii CFA estimează că euro ar putea depăși nivelul de 4,7 lei în următoarele șase luni.

Economia României prezintă semne de supraîncălzire, în contextul accelerării inflației și al adâncirii deficitelor fiscal și de cont curent, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI), care transmite autorităților române că este îngrijorat inclusiv de nivelul scăzut al investițiilor și de încetinirea reformelor structurale.

Încrederea investitorilor în economia zonei euro a scăzut în iunie pentru a cincea lună consecutiv, la cel mai redus nivel din octombrie 2016, din cauza îngrijorării provocate de guvernul anti-sistem care a venit la putere în Italia și conflictul comercial cu Statele Unite, transmite Reuters.

Camera de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK) a revizuit în scădere estimarea de creștere a economiei țării cu 0,5 puncte procentuale, la 2,2%, din cauza incertitudinilor mari care reduc optimismul oamenilor de afaceri, transmite Reuters.

România are nevoie de o abordare calitativă a creșterii economice, în care accentul să nu mai fie pus doar pe cifre seci privind evoluția PIB, ci pe modul în care populația și companiile percep progresul economiei, semnalează Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania). De asemenea, este necesar un plan coerent de investiții de impact pe termen lung, pentru a crește potențialul de dezvoltare economică a României, dar fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice.

Economia românească a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4%, serie brută, față de primele trei luni ale anului trecut, arată primele estimări publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Produsul Intern Brut al Uniunii Europene s-a ridicat, în anul 2017, la 15.300 miliarde euro la prețuri curente, iar PIB-ul României a fost de 187,8 miliarde euro, echivalentul a 1,2% din PIB-ul UE, țara fiind a 16-a economie din UE, arată datele comunicate vineri de Eurostat.