Efectul pandemiei se va vedea în anii viitori și în facturile de energie electrică, transmite Maria Mânicuță, director Tarife Rețea în cadrul Autorității de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Controversata Ordonanță de urgență 114/2018 a condus la schimbarea structurii aprovizionării cu gaze a României, la reducerea producției interne, la majorarea importurilor, la creșterea prețurilor și a tarifelor de interconectare și la scăderea producției de electricitate, România devenind, din exportator net, importator net de energie electrică. Aceste concluzii aparțin agenției de reglementare din domeniul energiei din Ungaria (MEKH) și sunt cuprinse în raportul său referitor la piața gazelor pe 2019.
Concurența începe să se simtă timid și pe piața gazelor, iar principalii responsabili sunt marii furnizori de electricitate, care au postat oferte de furnizare a gazelor cu aproape 10 lei/MWh sub cele ale duopolului Engie-E.On, care are o cotă de piață cumulată de peste 90% pe această piață.
Prețurile la energie pentru consumatorii casnici din UE au crescut, în 2019, cu 1,3% la electricitate și cu 1,7% la gaze naturale, însă cele mai mari creșteri de prețuri la electricitate, în moneda națională, au fost înregistrate în Olanda (19,6%), Lituania (14,3%), Cehia (11%) și România (10,1%), în perioada cuprinsă între a doua jumătate a lui 2018 și a doua jumătate a anului trecut, arată datele publicate joi de Eurostat.
Cererea pentru electricitate a scăzut cu aproximativ 5% la nivel european, pe fondul închiderilor masive ale întreprinderilor, arată o analiză Tradeville, potrivit căreia furnizorul și distribuitorul de energie Electrica este afectat atât de cererea scăzută din piață, cât și de măsurile luate de Guvern.
România a importat, în prima lună a acestui an, o cantitate de 0,795 TWh, cu 48,6% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut.
AIK Energy LTD, companie condusă pe plan local de Harald Kraft, fost director general al producătorului de gaze Stratum Energy și fost președinte al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), nu se limitează la extinderea pe piața gazelor, unde recent a achiziționat Valahia Gaz, ci intră și pe piața de furnizare de electricitate.
Consumatorii care nu dețin nici acte de proprietate, dar nici contracte de închiriere sau comodat pentru imobilul în care locuiesc se vor putea racorda legal la rețeaua de distribuție de electricitate dacă vor prezenta o adeverință eliberată de administrația publică locală în a cărei rază teritorială este situat respectivul imobil, se precizează într-un proiect de ordin al Autorității de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
România a fost, anul trecut, importator net de electricitate, în condițiile în care importurile s-au majorat cu 74%, în timp ce exporturile au scăzut cu 34%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate miercuri.
Vremea neobișnuit de caldă din timpul iernii a redus cererea pentru gaze naturale într-un moment în care noi livrări de gaze lichefiate intră pe piață iar acest fenomen, cumulat cu creșterea costurilor pentru certificatele de poluare, îi determină pe producătorii de electricitate din Europa să renunțe la cărbune în favoarea gazelor naturale, transmite Bloomberg.
Companiile de distribuție ale Enel dau posibilitatea clienților să urmărească online, în timp real, procesul de racordare la rețeaua de energie electrică, în urma implementării pe website-ul www.e-distributie.com a unor noi funcționalități, anunță compania.
România importă marți dimineața peste 1.700 de MW de energie electrică, în condițiile în care consumul național depășește 9.000 de MW, potrivit datelor Transelectrica.
Cei doi mari producători de electricitate deținuți majoritar de statul român, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, alături de consumatorii non-casnici, au fost marii pierzători ai adoptării de către fostul guvern PSD a controversatei ordonanțe de urgență 114 în ultimele zile ale anului trecut.
România n-ar trebui să aibă probleme cu alimentarea cu energie electrică în această iarnă, chiar și în scenariul negativ al unor condiții severe necesarul de import putând fi asigurat din statele vecine, susține Asociația europeană a operatorilor de transport și de sistem (ENTSO-E) în raportul său anual privind perspectivele pentru această iarnă în Uniunea Europeană, raport lansat miercuri.
Grupul Enel și-a redus cu 0,5 TWh vânzările de electricitate din primele 9 luni din România, dar și din Italia (cu 4,5 TWh) și Spania (cu 1 TWh), fapt care, din fericire pentru compania italiană, a fost compensat de o majorare cu 16 TWh a vânzărilor din Brazilia. Astfel, Enel a putut raporta o majorare a vânzărilor de electricitate cu 4,1% sau 9 TWh.
România consumă din import, vineri în jurul prânzului, 1.470 de MW de electricitate, mai mult decât obține din principala sa sursă internă de producție a energiei, respectiv energia nucleară, și anume 1.345 MW, potrivit datelor postate pe site-ul Transelectrica.
Producătorii de energie eoliană au fost principalii responsabili de evoluția relativ stabilă a prețului energiei pe piața spot în ultimele 3 zile, care au fost mai friguroase și care au majorat consumul și la o medie orară de peste 8.500 MW în anumite intervale orare. Joi dimineață, de exemplu, producția de energie eoliană depășea 2.000 MW, fiind mai mare decât producțiile din celelalte surse, inclusiv din hidrocarburi și cărbune (ambele în jur de 1.500 MW) sau hidro și nuclear (de 1350 MW).
România a importat în primele șapte luni ale anului 2,13 TWh de energie electrică, cu 45% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit ultimului raport al Autorității Naționale de Reglementare în Energie, aferent lunii iulie.
Consumatorii casnici din București se numără printre fericiții locuitori a numai 7 capitale europene în care costul cu factura la electricitate s-a redus în al doilea trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
România a avut, în luna august, un statut de importator net de electricitate din Ungaria ca urmare a scăderii producției de energie hidro, nucleară și eoliană, care a atins minimul lunar al anului, de sub 3.000 MW, arată datele reglementatorului pieței din Ungaria (MEKH).
Producția de energie electrică din România a înregistrat în noaptea de joi spre vineri un record negativ, în apropierea orei 02:00 fiind raportat cel mai redus nivel al producției din istoria modernă, pentru prima dată când nivelul acesteia a scăzut sub 4.200 MW.
De două luni, România trece printr-o perioadă extrem de tensionată pe piața energiei electrice, în principal ca urmare a secetei instalate, care a redus potențialul de producție a energiei hidro, și a intensității mai scăzute a vântului, care a micșorat producția de energie eoliană. Așa se face că, în ultimul timp, cu mici excepții, România a ajuns campioana prețurilor spot la electricitate în Europa.
Prețurile la electricitate pe piața spot, atât cel mediu zilnic, cât și cel orar, au atins astăzi maximele istorice, de 578 lei, respectiv, 750 lei/MWh, cu peste 70 de lei mai mari față de precedentele recorduri, ca urmare, foarte probabil, a avariei înregistrată la Unitatea 1 de la Cernavodă, care va rămâne inoperabilă până vineri dimineață.
Politica actualului guvern de subvenționare a consumului și descurajare a producției face ca România să bată record după record. Energia cu livrare în ziua de marți a atins un preț record pentru lunile de vară, de 117,11 euro/MWh sau 553 lei/MWh pentru intervalul 20-21. Prețul mediu înregistrat pentru energia livrată de-a lungul întregii zile a fost și el unul record la nivel european, de 85,83 euro/MWh sau 405,71 lei/MWh.
Prețul mediu zilnic al energiei electrice de pe piața spot din România a atins maximul ultimelor șase luni, electricitatea cu livrare în ziua de joi, 1 august, costând în medie 76,06 euro/MWh sau 360 lei/MWh. Acest nivel al prețurilor este caracteristic unei perioade dificile de iarnă, un preț mai ridicat nemaifiind înregistrat în România de pe 24 ianuarie, când un MWh se tranzacționa în medie cu 84,7 euro/MWh.