Rezultatele 1 - 17 din 17 pentru "energie din import"

Capacitatea de import de energie electrică a sistemului energetic al României va fi de 3.000 MW de la 1 ianuarie 2021, cu peste 36% mai mare față de începutul anului în curs, iar cea de export – cu peste 27%, a anunțat operatorul de transport și sistem Transelectrica.

"Arbitrajul" diferențelor de prețuri de pe piețele angro de energie electrică din România și Ungaria aduce profituri semnificative companiilor care derulează tranzacții over-the-counter pe aceste piețe, traderii lor putând ajunge să încaseze comisioane lunare cifrate și la peste 20.000 de euro pe lună ca procente din aceste profituri, reiese din documente oficiale consultate de Profit.ro.

Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al producătorului de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie electrică din economia românească, a declarat că, pe fondul scumpirii curentului electric pentru consumatorii noncasnici, compania a vrut să cumpere din import, ocazie cu care a constatat că există firme care fac trafic cu capacități de transport de energie, pe care le închiriază fără să intenționeze să vândă sau să cumpere efectiv electricitate și le dau mai departe contra cost, ceea ce, în opinia sa, nu face decât să majoreze artificial prețurile.

România riscă să ajungă în situația de a nu mai avea nici de unde să importe energie electrică pentru a-și asigura consumul intern dacă investițiile promise în capacități noi de producție nu vor fi realizate, reiese din ultima variantă a planului de dezvoltare pe 10 ani a rețelei, elaborat de operatorul de transport și sistem Transelectrica.

România a avut, în luna august, un statut de importator net de electricitate din Ungaria ca urmare a scăderii producției de energie hidro, nucleară și eoliană, care a atins minimul lunar al anului, de sub 3.000 MW, arată datele reglementatorului pieței din Ungaria (MEKH).

Transelectrica SA și-a majorat în 2018 veniturile din alocarea capacității de interconexiune cu 8% față de valoarea realizată în anul 2017 (82 milioane lei în 2018 față de 76 milioane lei în 2017), confirmând faptul că, începând cu luna decembrie a anului trecut, capacitățile rezervate de traderi atât pentru export, dar mai ales pentru import, au avut o tendință ascendentă.

Energia electrică pe piața spot din România este, duminică, cea mai ieftină dintre țările din regiune cu care țara noastră este cuplată, însă importurile continuă, potrivit datelor OPCOM și Transelectrica, analizate de AGERPRES.

Serviciile secrete au primit de la premierul Viorica Dăncilă o misiune imposibilă, aceea de a-l identifica pe responsabilul pentru “importurile de energie din alte țări la prețuri foarte mari”. După celebrul Rasdaq însă, spre surprinderea guvernanților, “suspectul de serviciu” nu este o persoană umană, nici măcar un “grup de interese”, ci un algoritm, numit Euphemia (acronimul de la Pan-European Hybrid Electricity Market Integration Algorithm).

Continentul european a fost în pericol să rămână pe întuneric la mijlocul săptămânii trecute din cauza producției insuficiente de energie electrică, incapabilă să facă față consumului mare din această perioadă, ceea ce a determinat autoritățile franceze să întrerupă parțial funcționarea unui număr de 6 mari consumatori industriali de electricitate din Hexagon, relatează La Tribune.

Deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus în principal din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.

Sistemul Electroenergetic Național (SEN) funcționează fără dificultăți în condiții de iarnă, potrivit Transelectrica, în prezent România fiind exportator net de electricitate în pofida unui vârf de consum de aproximativ 9000 MW. De luni până marți seară, cu mici excepții, România a fost importator net de electricitate, ca urmare a producției mai reduse de energie eoliană.

Firma importă energie din România și o vinde ulterior clienților din Ungaria, printre care se numără și primăriile mai multor localități maghiare, atât pe partea de alimentare cu curent electric a instituțiilor locale, cât și în ceea ce privește energia necesară sistemelor de iluminat public. Participația de 99% a Transenergo la divizia sa maghiară Transenergo Hungary KFT a fost evaluată anul trecut de Fisc la circa 2,3 milioane lei.

"În contextul geopolitic actual, caracterizat de existența unui conflict armat pe o parte a teritoriului din Ucraina și a instabilității politice din această țară, există un risc tot mai ridicat ca linia de interconexiune dintre Romania și Ucraina să devină indisponibilă, situație în care menținerea siguranței în funcționare a zonei de nord – vest a țării devine extrem de dificilă și costisitoare", se arată într-un document guvernamental.

Profitul net al Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, a scăzut cu 20,6%, de la 360 milioane lei în 2015 la 286 milioane lei în 2016, principala cauză fiind reducerea de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a tarifelor medii de transport practicate de companie.

România a fost nevoită să importe energie electricitate în primele ore ale dimineții de luni, consumul depășind producția internă cu aproximativ 500 de MW pe un interval orar destul de mare, situație rar întâlnită în ultimii ani.

Consumul de energie electrică al României a revenit pe creștere în 2015, după doi ani consecutivi de scădere, cu un plus de 6%, potrivit datelor provizorii ale INS, în timp ce importurile de gaze naturale au scăzut pentru al patrulea an la rând, prăbușindu-se cu aproape 75%.

Începând cu luna iulie, Complexul Energetic Oltenia a acuzat faptul că o serie de traderi ar exporta în Ungaria energie regenerabilă ieftină produsă în România, beneficiară de subvenții prin certificate verzi, iar apoi ar reimporta-o și ar vinde-o semnificativ mai scump tot în România, obținând astfel profituri importante.