Există peste 10 furnizori concurențiali care prezintă, în perspectiva liberalizării pieței de la 1 iulie, oferte cu până la 15% mai avantajoase decât cele ale duopolului Engie-E.On, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă.
După Enel și CEZ, un alt mare furnizor de electricitate, Electrica, a prezentat oferte de gaze mai atractive decât cele ale celor doi mari furnizori de pe această piață, E.On și Engie, în perspectiva liberalizării pieței.
Concurența începe să se simtă timid și pe piața gazelor, iar principalii responsabili sunt marii furnizori de electricitate, care au postat oferte de furnizare a gazelor cu aproape 10 lei/MWh sub cele ale duopolului Engie-E.On, care are o cotă de piață cumulată de peste 90% pe această piață.
Cu mai puțin de 40 de zile înaintea liberalizării totale a pieței gazelor, Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a emis un comunicat în care anunță consumatorii casnici că, de la 1 iulie, prețurile pentru furnizarea gazelor naturale nu vor mai fi reglementate și le recomandă acestora să “să analizeze cu mare atenție ofertele disponibile pe piață, atât din punctul de vedere al prețului de furnizare, cât și al altor condiții comerciale. Ce nu recomandă ANRE este compararea prețurilor la care furnizorii cumpără gaze de pe piețele concurențiale cu cele cu care îl revând către consumatori, diferența fiind una considerabilă de mai multe zeci de lei/MWh.
România este, alături de Belgia, principala piață europeană, cu excepția Franței, care a avut o contribuție importantă asupra rezultatelor grupului francez Engie în 2019. Rezultatele financiare din Europa (excluzând Franța) au evoluat pozitiv cu 2,4% în 2019, creștere organică ce include și efectul de curs valutar, “determinată în principal de activitățile de furnizare din România și Benelux”, precizează compania în raportul financiar pe anul trecut.
Compania franceză de utilități Engie a anunțat marți că va accelera planurile de retragere de pe unele piețe și până în 2021 va pleca din peste 25 de țări, în timp ce va reduce divizia de soluții pentru clienți, cea mai lovită de pe urma pandemiei de coronavirus (COVID-19), transmite Reute
Engie România, fosta GDF Suez România, controlată de grupul francez omonim și unde statul român deține 37% din acțiuni, unul dintre cei doi mari distribuitori și furnizori de gaze naturale din țară, alături de E.ON, a pregătit peste un miliard de lei pentru investiții în reabilitări, sistematizări și optimizări de rețele de distribuție a gazelor pe care le are în concesiune și operare, precum și pentru construirea unora noi în localități care nu au acces în prezent la această utilitate.
Crizele, precum cea actuală, pot aduce pierderi considerabile marilor companii, însă le pot pune și în fața unor oferte de achiziții care nu pot fi refuzate. Un exemplu în acest sens este Romgaz, care va avea de suferit de pe urma carantinării economiei și populației, compania reducând-și deja producția cu 15% în luna aprilie, dar care intenționează să profite de problemele mult mai grave cu care se confruntă micile companii și să intre pe piața de furnizare a gazelor prin achiziția unei astfel de companii.
În cursul anului 2019 s-au aplicat prevederile celebrei și controversatei OUG nr. 114/2018, potrivit căreia producătorii români de gaze au fost obligați să își vândă producția furnizorilor consumatorilor casnici la prețul plafonat de 68 lei/MWh.
Engie a renunțat la plata dividendelor planificate pentru 2019 și a anunțat că și-a retras previziunile privind rezultatele financiare din acest an, din cauza pandemiei de coronavirus (COVID-19), care va afecta semnificativ operațiunile și clienții grupului energetic francez, transmite Reuters.
Adoptarea controversatei Ordonațe de Urgență 114 din 2018 a bulversat piața concurențială a gazelor din România, atât în ceea ce privește consumul, cât și prețurile. OMV Petrom s-a folosit de relația privilegiată pe care o are cu compania mamă, OMV, și și-a majorat importurile pentru a compensa penuria existentă în prima parte a anului trecut pe piața internă. Astfel, și-a majorat cota de piață de la 28% în martie 2019 la 40% în martie 2020, reiese din lista privind privind stocul minim de gaze naturale pentru 2020.
Ofertele pe care furnizorii concurențiali le vor face consumatorilor casnici în perioada următoare, în perspectiva liberalizării pieței de la 1 iulie, vor depinde de anticipațiile acestora privind costul de achiziție al gazelor din partea a doua a anului. Chiar dacă deocamdată pe piețele centralizate nu s-a efectuat nicio tranzacție cu livrare în trimestrul al treilea, un indiciu ar fi prețul gazului cu livrare în trimestrul al doilea. Până în prezent s-a realizat o singură tranzacție cu livrare în perioada aprilie-iunie, la un preț de 70 de lei/MWh.
Consiliul de Administrație al grupului francez de utilități Engie a decis joi să nu reînnoiască mandatul directorului general Isabelle Kocher și să numească o echipă managerială interimară până la găsirea unui nou șef care să accelereze procesul de transformare în companie, transmite Reuters.
Omul de afaceri Sorin Bonciu (51 de ani), proprietarul grupului Bomax activ în energie și imobiliare, pregătește desființarea clădirilor în care funcționează acum o filială a distribuitorului de gaze Engie România pentru a construi în loc un supermarket cu galerii comerciale și cinci blocuri cu apartamente.
Engie România, fosta GDF Suez România, controlată de grupul francez omonim, unul dintre cei doi mari furnizori și distribuitori de gaze naturale din țară, alături de E.ON, vrea să-și externalizeze serviciile de relații cu clienții, atât pe cele care vizează retenția clienților deja existenți, cât și pe cele de promovare și vânzare de produse și servicii către potențiali clienți noi, deopotrivă casnici și industriali.
Posibilitatea ca Ucraina și Gazprom să nu ajungă la un acord de prelungire a contractului de tranzit, care expiră la finalul acestui an, a determinat companiile din România să înmagazineze până în prezent un nivel record de gaze, peste 30 TWh, recordul precedent fiind înregistrat pe data de 11 noiembrie 2013, când era depozitată o cantitate de 27,825 TWh. Cu toate acestea, în cazul stopării tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, România va avea un deficit de gaze de minimum 8,5 TWh chiar și dacă ar intra în iarnă cu depozitele pline.
Cel de-al doilea mare producător de gaze autohton, OMV Petrom, și-a consolidat poziția de lider în topul importatorilor, câștigată în luna mai, majorându-și cantitatea de gaze importată de la 533 GWh la 621 GWh în iunie, lună în care de obicei importurile sunt practic insignifiante. Importul considerabil (aproximativ o cincime din producția lunară a OMV Petrom) de la compania mamă, OMV, și apoi revânzarea gazelor pe piața internă par a fi soluția adoptată de companie pentru a contracara parțial scăderea de venituri impusă prin plafonarea prețului gazelor din producția internă la 68 lei/MWh.
Calculul economic este imposibil într-un sistem socialist de planificare centrală - aceasta este una din principalele lecții ale căderii comunismului. Lecție de la care politicienii și tehnocrații, cel puțin din România, au absentat. Dovadă, în România există o instituție, Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și o “piață” pe care această instituție o reglementează, cea a gazelor, care reprezintă cele mai inexpugnabile, chiar dacă nu și singurele, redute ale ideii de planificare centrală în economia post-decembristă.
În contexul unui deficit al forței de muncă, ENGIE Romania investește 5 milioane de lei pentru a califica 116 tineri în meseria de instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze. Programul de învățământ profesional în sistem dual “Energie pentru meseria mea” a atras două noi clase de elevi în București, în parteneriat cu Colegiul Tehnic “Mihai Bravu”, și în Brașov, la Colegiul Tehnic „Mircea Cristea”. Cei 60 de elevi care au ales să învețe o meserie de viitor se adaugă celor 56 de elevi din promoția 2018-2019. Pentru calificarea celor 116 tineri profesioniști, ENGIE Romania investește 5.000.000 de lei. Pe parcursul programului de trei ani elevii îmbină teoria la colegiile partenere cu practica în laboratoarele amenajate de ENGIE.
Furnizorii și producătorii de gaze din România au atins deja, cu două luni înaintea expirării termenului legal, nivelul de gaze înmagazinate impus de Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), de 23,5 TWh. Luni dimineață, în depozitele operate de Depogaz (filială a Romgaz) erau înmagazinați 21,77 TWh, iar la Depomureș (operat de Engie) alți 1,83 TWh, rezultând un total de 23,6 TWh, cu 100 GWh peste obligativitatea legală impusă de ANRE.
Trei companii autohtone, cei doi mari furnizori Engie și E.On și proaspăt înființata Valahia Gaz, au fost responsabile în această iarnă pentru 75% din importurile de gaz, care s-au majorat cu 12% față de iarna trecută, în pofida unei vremi favorabile. Surprinzătoare este poziția a doua ocupată de traderul Valahia Gaz, care a reușit performanța de a ocupa în mai puțin de un an de activitate poziția a doua, depășind E.On, companie furnizoare cu peste un milion de clienți și cu o cotă de piață de 35% pe piața reglementată și de 13,4% pe piața concurențială.
Engie România, fosta GDF Suez România, controlată de grupul francez omonim, unul dintre cei doi mari furnizori și distribuitori de gaze naturale din țară, alături de E.ON, a terminat anul trecut cu un profit net consolidat de 428,7 milioane lei, în creștere cu 25% față de 2017, în principal ca urmare a scumpirii gazelor.
Un studiu comandat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz, propune adoptarea unei definiții a consumatorului casnic vulnerabil de gaze naturale care ar putea acoperi 20% din populația din România și introducerea unei scheme prin care consumatorilor vulnerabili să le fie subvenționate jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, schemă care să fie finanțată printr-o "taxă socială" plătită de ceilalți clienți finali, precum și prin discounturi acordate de furnizori.
Incertitudinile provocate de controversata Ordonanță de Urgență 114 pe piața gazelor au condus nu numai la atingerea unui nivel record al importurilor de gaze, în special din Ungaria, dar și la reconfigurarea pieței. Astfel, o firmă înființată la finalul anului 2017 și care a primit licență de furnizare în prima parte a anului trecut, Valahia Gas, a importat în perioada noiembrie-ianuarie mai mult gaz decât E.On, unul dintre cei doi mari furnizori de gaze de pe piața autohtonă. Celălalt furnizor important de gaze, Engie a importat în ianuarie un volum record, cel mai ridicat volum lunar importat de companie din istoria activității sale în România, de 1,7 TWh.