Din cele aproape 3.000 de firme cu capital majoritar austriac din baza de date a ANAF, aproape o treime înregistrau spre finalul anului trecut bligații fiscale neachitate către bugetul de stat, totalizând 392 milioane de lei. Raiffeisen Bank, OMV Petrom, BCR, Immofinanz Services, XXXLutz Properties, Julius Meinl România, HS Timber Productions, Red Bull România, Porr Construct și Strabag, companii mari cu capital austriac, nu înregistrează obligații bugetare restante, precizează Ministerul Finanțelor.
ANAF este interesat și de vânzarea, cu participații mai mari, a pachetelor de acțiuni reziduale primite de români în procesul Marii Privatizări din anii '90.
Prevederea din legislația română potrivit căreia consumatorul care solicită suspendarea procedurii de executare silită este obligat să plătească o cauțiune, calculată pe baza valorii obiectului acțiunii, contravione dreptului Uniunii Europene, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene, reunită în Marea Cameră.
Este vorba de 4 facturi de energie termică în valoare totală de circa 2.400 lei neplătite de PNL Sector 6, emise în decembrie 2020 și ianuarie 2021, însă speța ilustrează o problemă mai mare a Termoenergetica, dar și a altor furnizori de servicii comunitare de utilități publice.
Guvernul a promis prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) subvenții de stat pentru investiții în lanțul national de producție de panouri și celule fotovoltaice, în condițiile în care s-a angajat să majoreze cu peste 2.000 MW, până în 2025, puterea instalată în parcuri de generare de energie solară din România.
Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale (DGESCS) a ANAF pregătește un set de măsuri pentru îmbunătățirea recuperării prejudiciilor aduse statului și vizează o colaborare mult mai strânsă cu ANABI, agenție cu atribuții similare din subordinea Ministerului Justiției. Potrivit informațiilor Profit.ro, printre măsurile la care lucrează direcția ANAF se numără dobândirea de acces pentru a putea vinde pe platforma online de licitații a ANABI, proceduri mai simple pentru a putea transfera din mașinile confiscate la RAAPPS, dar și dezvoltarea unei aplicații informatice proprii care să fie interconectată cu cea a ANABI.
ANAF desfășoară o amplă campanie de informare a contribuabililor cu privire la mecanismele de eșalonare a obligațiilor fiscale restante pe care aceștia le pot folosi pentru a evita o eventuală executare silită. ANAF trimite scrisori firmelor și persoanelor fizice cu datorii, pentru a le prezenta facilitățile fiscale, precum și condițiile de îndeplinit pentru accesarea acestora.
Ordonanța Guvernului care extinde până la 25 decembrie perioada în care nu începe executarea silită și nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență, a apărut în Monitorul Oficial în această seară. Această facilitate era valabilă până la 25 octombrie potrivit legislației anterioare (26 octombrie, având în vedere că 25 octombrie a fost duminică).
Guvernul a extins până la 25 decembrie perioada în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență. Această facilitate expira la 25 octombrie. De asemenea, Guvernul a aprobat, tot în ședința de joi, aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.
Nu mai este mult până la împlinirea termenului de scadență a obligațiilor fiscale născute în perioada epidemiei Covid 19, dată de la care se vor calcula majorări de întârziere pentru debitele neachitate, iar inspectorii din cadrul ANAF vor avea liber la acțiunile de executare silită pe care intenționează să le întreprindă în vederea recuperării arieratelor bugetare.
ANAF a întocmit un material informativ despre modificările aduse prin OUG 48, prin care Guvernul a adoptat în aprilie mai multe măsuri fiscal-bugetare. Printre acestea sunt schimbări privind rambursarea TVA, eșalonarea la plată și executarea silită, depunerea situațiilor financiare și autorizarea operatorilor de jocuri de noroc.
Primăria Capitalei a anunțat, duminică seară, că este executată silit pentru suma de 3,7 milioane de euro și 500.000 de lei, în baza unei sentințe din 2010, care vizează o expropriere. Gabriela Firea cere Guvernului sistarea executărilor silite pe durata stării de urgență
Inspectorii ANAF recurg la demersul de a contacta telefonic reprezentanți ai firmelor pentru a le aminti de plata taxelor, după ce Guvernul a decis, săptămâna trecută să nu calculeze dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanțe de urgență și neachitate până la 30 de zile după încetarea stării de urgență. De asemenea, au fost suspendate sau nu vor fi inițiate măsurile de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare, cu excepția deciziilor instanțelor. Orice firmă poate amâna, astfel, fără consecințe plata taxelor, măsura fiind luată pentru a da o gură de oxigen în această perioadă dificilă. Pe de altă parte, bugetul de stat are, de asemenea, nevoie mare de bani, întrucât veniturile au scăzut, cel mai probabil, semnificativ, în timp ce cheltuielile au crescut.
Deputații din comisiile juridică, de buget și de industrii reunite au votat rapoarte comune de adoptare pentru patru proiecte de lege inițiate de senatorul Daniel Zamfir și parlamentari PSD, care vizează plafonarea dobânzilor, limitarea eliminarea caracterului executoriu al contractelor de credit, limitarea cesiunilor de creanțe și conversia creditelor în valută. Proiectele urmează să intre la vot final în Camera Deputaților și apoi la președintele României pentru promulgare.
Chiar în ziua când președintele Iohannis a trimis pentru reexaminare Parlamentului un proiect de lege care ar fi redus birocrația privind înființarea și desfășurarea activității firmelor, Guvernul Orban a transmis, la rândul său, parlamentarilor că nu susține o serie de inițiative ale acestora vizând, printre altele, încuviințarea popririlor ANAF de către instanțe, interpretarea legilor fiscale neclare în favoarea contribuabilului sau privind transparentizarea achizițiilor publice. Inițiatorii acestor proiecte sunt, în principal, parlamentari USR, dar și liberali, ba chiar actuali membri ai Guvernului Orban sau consilieri ai prim-ministrului.
Antreprenorii și managerii companiilor aflate în procedură percep insolvența ca fiind un demers necesar pentru a salva afacerea aflată în distress, 92% dintre ei înțelegând beneficiile procedurii, precum: suspendarea procedurilor de executare silită, reechilibrarea business-ului, redresarea economică, stoparea penalităților, majorărilor și a dobânzilor încă de la data deschiderii procedurii, denunțarea contractelor păguboase sau eșalonarea datoriilor, arată o analiză CITR, realizată pe baza unui studiu de piață derulat pe un eșantion de aproximativ 300 de respondenți din șapte regiuni ale țării, relatează News.ro.
Ministerul Finanțelor și ANAF anunță oficial, confirmând informațiile transmise anterior de Profit.ro, cu mult înainte pe Profit Insider, că propun un nou mecanism pentru automatizarea înființării și ridicării popririlor bancare de către organele fiscale, în limita sumelor înscrise în actele de executare silită, astfel că disponibilitățile bănești existente în conturile contribuabililor nu vor fi afectate peste limita sumelor înscrise în adresa de înființare a popririi bancare și nu vor mai exista sincope în activitatea desfășurată de aceștia.
Popririle bancare vor fi instituite de către ANAF doar pe sumele datorate statului, nu pe tot ce se află în conturile bancare ale firmelor sau persoanelor executate silit, iar ridicarea popririlor va fi făcută în timp real, prevede un set de modificări aflate acum în lucru la nivelul Ministerului Finanțelor, potrivit informațiilor Profit.ro. Acum, ANAF pune poprire simultan pe toate conturile, iar ridicarea popririi se efectuează la câteva zile sau chiar mai mult după ce trage suma datorată statului. Schimbările la care lucrează acum Finanțele, minister în subordinea căruia se află ANAF, vor introduce ridicarea popririi în timp real și instituirea acesteia doar pentru suma datorată. Anul trecut, ANAF a luat din conturile celor cu datorii, folosind poprirea bancară, 3,46 miliarde de lei, sumă cu 9% mai mică față de anul anterior. Contactat de Profit.ro, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că intenționează să introducă această măsură în cel mai scurt timp.
Parlamentul de la Atena a aprobat vineri un proiect de lege care extinde protecția oferită debitorilor împotriva procedurilor de executare silită a reședințelor primare, după negocieri intense cu creditorii internaționali ai Greciei, transmite Reuters.
În noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a anunțat că a constatat că ajutorul de stat acordat anterior de Guvern Complexului Energetic Hunedoara, de aproximativ 60 de milioane de euro, este incompatibil cu legislația UE, astfel că România trebuie să recupereze banii, plus dobânzile aferente. În conformitate cu decizia în acest sens a Executivului de la Bruxelles, ajutorul de stat ilegal trebuia recuperat până la data de 9 martie 2019, deadline care tocmai a expirat.
În cazul tuturor contractelor de împrumut, bancare sau nebancare, pentru încuviințarea silită de către instanță, executorul va trebui să prezinte un grafic actualizat al sumelor restante, împreună cu accesorii, dobânzi și penalități datorate, prevede un proiect de lege.
Deputații din comisiile de specialitate au avizat, marți, proiectul de lege inițiat de senatorul Daniel Zamfir prin care este eliminat caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit încheiate între persoanele fizice consumatori și bănci, inclusiv la leasing. Penalitățile și alte obligații de plată nu vor putea depăși, totodată, 50% din suma restantă la rezilierea contractului de credit, iar consumatorii datornici vor putea vinde bunul luat în leasing deși nu sunt proprietari, mai stabilește proiectul.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor informează că a sancționat o bancă pentru că a perceput clienților dobânzi penalizatoare mai mari decât dobânda legală pe perioada executării silite, încălcând astfel legea. Potrivit surselor Profit.ro, banca sancționată este Piraeus Bank, redenumită recent în First Bank, după preluarea de un fond de investiții american. ANPC a dispus și măsura complementară a recalculării dobânzilor penalizatoare, pentru tot portofoliul de clienți executați silit, în funcție de dobânda legală.
O modificare la Codul de procedură civilă va pune consumatorii executați silit de către bănci, IFN sau firme de recuperare creanțe să deschidă un nou proces, de această dată de drept comun, dacă au suspiciunea că există clauze abuzive care îi prejudiciază în contracte, și ar putea obține mai greu suspendarea executării. În prezent, debitorii pot cere investigarea clauzelor contractuale în cadrul contestației la executare, arată avocații.
Imobilul, compus din 2 tronsoane, cu subsol, parter și 9 etaje plus terasă (etaj tehnic) și suprafață utilă de peste 5.300 mp, a fost scos la vânzare cu prețul de pornire de aproape 35 milioane lei fără TVA, în total 41,6 milioane lei. În clădire a funcționat fostul sediu din București al grupului Rompetrol, care a închiriat-o în 2011 operatorului de servicii medicale MedLife.