Parlamentul de la Atena a aprobat vineri un proiect de lege care extinde protecția oferită debitorilor împotriva procedurilor de executare silită a reședințelor primare, după negocieri intense cu creditorii internaționali ai Greciei, transmite Reuters.
În noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a anunțat că a constatat că ajutorul de stat acordat anterior de Guvern Complexului Energetic Hunedoara, de aproximativ 60 de milioane de euro, este incompatibil cu legislația UE, astfel că România trebuie să recupereze banii, plus dobânzile aferente. În conformitate cu decizia în acest sens a Executivului de la Bruxelles, ajutorul de stat ilegal trebuia recuperat până la data de 9 martie 2019, deadline care tocmai a expirat.
În cazul tuturor contractelor de împrumut, bancare sau nebancare, pentru încuviințarea silită de către instanță, executorul va trebui să prezinte un grafic actualizat al sumelor restante, împreună cu accesorii, dobânzi și penalități datorate, prevede un proiect de lege.
Persoanele acuzate de evaziune fiscală nu vor fi urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată, clemență de care vor putea beneficia o singură dată. Facilitatea, anunțată în premieră de Profit.ro la finele anului trecut ca fiind pregătită, a fost adoptată astăzi prin votul final al Camerei Deputaților, for decizional al Parlamentului în domeniu. Persoanele inculpate pentru evaziune fiscală vor beneficia de aceeași facilitate dacă măcar una dintre ele achită integral prejudiciul, prevede o altă modificare introdusă la Legea evaziunii fiscale.
Deputații din comisiile de specialitate au avizat, marți, proiectul de lege inițiat de senatorul Daniel Zamfir prin care este eliminat caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit încheiate între persoanele fizice consumatori și bănci, inclusiv la leasing. Penalitățile și alte obligații de plată nu vor putea depăși, totodată, 50% din suma restantă la rezilierea contractului de credit, iar consumatorii datornici vor putea vinde bunul luat în leasing deși nu sunt proprietari, mai stabilește proiectul.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor informează că a sancționat o bancă pentru că a perceput clienților dobânzi penalizatoare mai mari decât dobânda legală pe perioada executării silite, încălcând astfel legea. Potrivit surselor Profit.ro, banca sancționată este Piraeus Bank, redenumită recent în First Bank, după preluarea de un fond de investiții american. ANPC a dispus și măsura complementară a recalculării dobânzilor penalizatoare, pentru tot portofoliul de clienți executați silit, în funcție de dobânda legală.
O modificare la Codul de procedură civilă va pune consumatorii executați silit de către bănci, IFN sau firme de recuperare creanțe să deschidă un nou proces, de această dată de drept comun, dacă au suspiciunea că există clauze abuzive care îi prejudiciază în contracte, și ar putea obține mai greu suspendarea executării. În prezent, debitorii pot cere investigarea clauzelor contractuale în cadrul contestației la executare, arată avocații.
Persoanele acuzate de evaziune fiscală nu vor fi urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată, clemență de care vor putea beneficia o singură dată. Cei condamnați la închisoare pentru evaziune nu vor mai executa pedeapsa, aceasta urmând să fie transformată în pedeapsă sub supraveghere în aceleași condiții, respectiv dacă achită prejudiciul plus 20%, dar și penalități, în cel mult 3 ani. Facilitatea, anunțată în premieră de Profit.ro la finele anului trecut ca fiind pregătită, a trecut astăzi de o nouă etapă spre avizul final, primind și aprobarea deputaților din comisia juridică după ce a fost semnată în primăvară de Senat. Proiectul a fost inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, condamnat la închisoare cu suspendare pentru activități economice incompatibile cu funcția de deputat.
Imobilul, compus din 2 tronsoane, cu subsol, parter și 9 etaje plus terasă (etaj tehnic) și suprafață utilă de peste 5.300 mp, a fost scos la vânzare cu prețul de pornire de aproape 35 milioane lei fără TVA, în total 41,6 milioane lei. În clădire a funcționat fostul sediu din București al grupului Rompetrol, care a închiriat-o în 2011 operatorului de servicii medicale MedLife.
Contribuabilii mijlocii vor trece în perioada următoare de la administrațiile regionale ale ANAF la cele județene, vămile vor rămâne la administrațiile regionale, iar operațiunile de valorificare de bunuri confiscate, aflate în prezent la nivel regional vor fi preluate de Direcția executări silite cazuri speciale, din cadrul centralei ANAF. În plus, va fi înființat un serviciu intern de prevenire și protecție, pentru securitate și sănătate în muncă, precum și Biroul pentru protecția datelor cu caracter personal, în subordinea președintelui ANAF.
Președintele Iohannis a promulgat, miercuri, proiectul de lege inițiat de actuala majoritate de guvernământ și prin care sunt aduse o serie de modificări Legii contenciosului administrativ. Conform acestor modificări, litigiile care decurg din executarea contractelor administrative vor fi de competența instanțelor de drept comun, nu a celor de contencios administrativ. Totodată, curțile de apel vor soluționa litigiile privind actele administrative de până în 3 milioane de lei, și nu de până în 1 milion de lei, cum stabilea legislația pînă acum.
Companiile de stat aveau la sfârșitul lunii aprilie arierate de 14,44 miliarde de lei către bugetul de stat, însă, din această sumă, Fiscul poate acționa prin executare silită pentru recuperarea a numai 468 de milioane de lei (3,2% din total), potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Pentru restanțe de aproape 14 miliarde de lei, Fiscul nu poate iniția sau continua executarea silită.
Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative vor fi de competența instanțelor de drept comun, nu a celor de contencios administrativ, ca în prezent. Totodată, curțile de apel vor soluționa litigiile privind actele administrative de până în 3 milioane de lei, și nu de până în 1 milion de lei, cum stabilește legislația acum, au stabilit marți senatorii prin votul final acordat unui proiect de lege inițiat de PSD.
Măsurile asiguratorii de forma popririi bunurilor sau veniturilor nu vor mai putea fi dispuse de către organul fiscal doar în baza unui titlu creanță, ci exclusiv cu încuviințarea instanțelor judecătorești, prevede un proiect de lege. Totodată, executarea silită a creanțelor fiscale va putea fi efectuată doar cu o astfel de încuviințare, nu doar în baza unui titlu executoriu, iar în cazul în care executarea silită încetează, procedura va trebui comunicată în aceeași zi instituției de credit.
Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative vor fi de competența instanțelor de drept comun, nu a celor de contencios administrativ, ca în prezent. Totodată, curțile de apel vor soluționa litigiile privind actele administrative de până în 3 milioane de lei, și nu de până în 1 milion de lei, cum stabilește legislația acum, a stabilit miercuri Camera Deputaților, prin adoptarea unui proiect de lege inițiat de PSD.
Proiectul de lege prin care achitarea prejudiciului conduce la anularea urmăririi penale și a condamnărilor cu închisoarea pentru evaziune fiscală a fost aprobat ast]zi de senatori. Proiectul propune, după cum Profit.ro a relatat în premieră, ca în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, care atrag condamnări la închisoare între 2 și 15 ani, cu posibilitatea majorării, să fie clasat dosarul de urmărire penală sau închisoarea cu executare să fie transformată în condamnare cu suspendare, dacă persoana urmărită penal sau condamnatul achită ori se angajează să acopere integral prejudiciul constatat.
Senatorii au avizat și se pregătesc să adopte săptămâna viitoare un proiect de lege prin care achitarea prejudiciului duce la anularea urmăririi penale și a condamnărilor cu închisoarea pentru evaziune fiscală. Proiectul a fost inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, condamnat la închisoare cu suspendare pentru activități economice incompatibile cu funcția de deputat.
Cele două hoteluri din Neptun ale fraților Micula executate de către Fisc vor fi scoase din nou la vânzare, prețurile fiind reduse la jumătate față de cele inițiale, după ce ANAF nu a găsit cumpărători la precedentele încercări de vânzare a proprietăților. Licitația este programată acum pentru începutul lunii iunie.
Înalta Curte de Casație și Justiție a motivat și publicat în Monitorul Oficial recursul în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor din Codul de procedură civilă referitoare la efectele suspendării executării silite asupra conturilor poprite. Astfel, băncile la care debitorii țin conturile nu vor putea bloca în conturile poprite sumele încasate ulterior unei decizii de suspendare a executării silite.
Fiscul va transforma executarea silită a firmelor cu datorii semnificative către stat într-un proces investigativ, în care să caute pentru recuperarea banilor și alte surse pe lângă activele firmei. Prioritățile ANAF includ, de asemenea, reintroducerea de echipamente de scanare în vămi, precum și înființarea unei structuri speciale a Antifraudei și legislație specială pentru comerțul online.
Imobilul, compus din 2 tronsoane, cu subsol, parter și 9 etaje plus terasă (etaj tehnic) și suprafață utilă de peste 5.300 mp, a fost scos la vânzare cu prețul de pornire de aproape 35 milioane lei fără TVA, în total 41,6 milioane lei. În clădire a funcționat fostul sediu din București al grupului Rompetrol, care a închiriat-o în 2011 operatorului de servicii medicale MedLife.
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis un recurs în interesul legii prin care conferă o interpretare unitară Codului de procedură civilă în privința efectelor suspendării executării silite asupra conturilor poprite. Decizia, analizată de Profit.ro, va permite debitorilor să folosească fluxurile viitoare de venituri.
Senatul a aprobat, luni, proiectul de lege inițiat de senatorul PNL Daniel Zamfir prin care este eliminat caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit încheiate între persoanele fizice consumatori și bănci, inclusiv la leasing. Penalitățile și alte obligații de plată nu vor putea depăși, totodată, 50% din suma restantă la rezilierea contractului de credit, iar consumatorii datornici vor putea vinde bunul luat în leasing deși nu sunt proprietari, mai stabilește proiectul.
Eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit încheiate între persoane fizice și bănci, mișcare criticată de instituțiile bancare, a mai făcut un pas și se apropie de semnătura finală.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că persoanele juridice nu pot fi reprezentate în instanță de alte persoane juridice nici în faza de înregistrare a cererii de executare silită. Efectul direct al deciziei ÎCCJ afectează în special relațiile dintre creditorii care erau reprezentați în instanță prin mandat de către firmele de recuperare creanțe.