Rezultatele 1 - 15 din 15 pentru "export gaze ungaria"

Situația tensionată de pe piața gazelor și posibilitatea ca UE să-și reducă, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, dependența de Rusia au determinat Ungaria să reînceapă, de câteva zile, să folosească România drept țară de tranzit pentru gazul rusesc, aproape jumătate din fluxurile intrate prin punctele de interconectare Isaccea (cu Ucraina) și Negru Vodă (cu Bulgaria) fiind reexportate prin Csanadpalota.

Ungaria își consolidează poziția de hub gazier regional, marți, în premieră fiind exportate gaze în Ucraina, țară din care, tradițional, maghiarii importau gazele rusești contractate. Tot marți, la Moscova, premierul Viktor Orban i-a solicitat președintelui rus Vladimir Putin majorarea livrărilor de gaze rusești către Budapesta.

România a redevenit, începând cu data de 25 septembrie, importator de gaz din Ungaria, după ce, începând cu luna aprilie, a fost utilizată de Gazprom ca țară de tranzit în vederea alimentare cu gaze a Budapestei. Explicația: prețul spot de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a devenit mai ridicat decât cel de pe bursa similară maghiară (CEEGEX).

Gazul rusesc destinat alimentării Ungariei nu mai tranzitează România de la 1 septembrie, această rută urmând a fi probabil înlocuită cu cea sârbă. Până la finalul lunii august, aproximativ 50 GWh/zi din cei 130 GWh/zi intrați în România prin punctul de interconectare de la Negru Vodă ajungeau în rețeaua de transport maghiară prin punctul de la Csanádpalota.

România a devenit de câteva zile exportator de gaze în Bulgaria în urma intrării în revizie planificată a nou construitului gazoduct TurkStream, revizie care va dura până în dimineața zilei de 29 iunie. Astfel, începând cu data de 22 iunie, în România n-a mai intrat niciun metru cub de gaz prin punctul de interconectare Negru-Vodă, ci, dimpotrivă, a ieșit, ceea ce a condus la scumpirea cu 30 de lei a MWh de gaz pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM).

Echipele Transgaz și ale operatorului de transport maghiar FGSZ au sărbătorit împreună, fără incidente, ziua națională a României, joi, la ora 19 fiind finalizat cu succes testul de stres privind funcționarea BRUA 1 solicitat de partea ungară.

Exportul de gaze în Ungaria pare a se fi stopat în noiembrie, după ce în a doua parte a lunii septembrie și în octombrie acesta a ajuns la un nivel mediu record de peste 16 GWh/zi, existând unele zile în care acesta a sărit și de 21,5 GWh/zi. Potrivit reglementatorului maghiar MEKH, importurile importante de gaze efectuate din România au fost rezultatul liberalizării pieței efectuată de autoritățile de la București, al indisponibilității de capacități de import din Austria pe termen scurt și al intrării în revizie a punctului de interconectare ungaro-austriaco-slovac Mosonmagyaróvár pe 21 septembrie.

Noul an gazier a debutat cu surprize pe piață. Deși de la 1 octombrie România exportă în Ungaria 16,2 GWh/zi, aproximativ 6,5% din producția zilnică, nu a existat interes pentru rezervarea de capacități de export pentru perioada octombrie 2020-septembrie 2021. În cea ce privește capacitățile de import, acestea au fost rezervate în proporție de peste 85%.

Relația dintre operatorul maghiar de transport gaze FGSZ și omologul român Transgaz este crucială pentru dezvoltarea conductei internaționale BRUA, menită să tranziteze spre Occident inclusiv gazele care ar urma să fie extrase din perimetrele offshore din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în scopul reducerii dependenței UE de importurile de la gigantul rus de stat Gazprom.

Procedura de rezervare de capacitate se va desfășura în perioada 5-25 februarie, iar testul economic în baza ofertelor care vor fi depuse, test menit să stabilească dacă rezervările sunt suficiente pentru a face proiectul rentabil, se va efectua în intervalul 25 februarie – 4 martie. Dacă testul va fi declarat negativ, cei doi operatori de transport vor anunța încheierea procedurii de sezon deschis, iar faza 2 a proiectului BRUA nu va mai fi implementată.

Realizarea secțiunii românești a BRUA constituie unul dintre angajamentele asumate anul trecut de Transgaz față de Comisia Europeană pentru a scăpa de o investigație a Comisiei declanșată în vara lui 2017, după inspecții efectuate în 2016, compania fiind bănuită de încălcarea normelor UE în materie de concurență prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România.

Potrivit șefului ExxonMobil România, intenția de impozitare suplimentară contravine și OUG nr. 160/1999 care prevede că, “pe perioada derulării acordului petrolier, vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia“. ExxonMobil deține, în parteneriat cu OMV Petrom, concesiunea perimetrului offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră. La Parlament a venit și CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere.

Gazul din Marea Neagră creează tensiuni nu numai la București, ci și la Budapesta și, mai nou, la Washington, la Conferința Mondială a Gazelor, unde România nu are niciun speaker, la eveniment fiind prezent doar vicepremierul Ana Birchall, care urmează, potrivit Guvernului, “a avea întrevederi cu înalți oficiali ai SUA, având ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic România-SUA, îndeosebi pe dimensiunea economică”. În acest timp, ministrul ungar al Afacerilor externe și al Comerțului va fi speaker principal alături de secretarul de stat american pentru Energie și de comisarul european pentru Uniunea Energetică și cere presiuni asupra României. Ambasada SUA la București a trimis deja un mesaj.

Ministrul pentru Afaceri Externe și Comerț de la Budapesta, Péter Szijjártó, a declarat, cu ocazia semnării unui partener strategic dintre Guvernul premierului Viktor Orban și ExxonMobil, că o parte din gazele care vor fi extrase din zăcământul situat în apele teritoriale românești vor fi livrate în Ungaria începând cu anul 2022, cu condiția ca statul român să-și respecte obligațiile asumate în legătură cu acest proiect.

Construcția conductei Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA), care va lega rețelele de gaze naturale din cele patru state și va permite exportul gazelor de la Marea Neagră spre Austria, va începe, conform graficului actual, în a doua jumatate a anului 2017, autoritățile fiind în proces de obținere a avizelor necesare.