Guvernul vrea 100 de milioane de euro în plus din creșterea taxării operatorilor de jocuri de noroc, care au plătit anul trecut la buget, pentru taxele speciale aplicabile industriei, aproape 500 de milioane de euro, au declarat surse din domeniu pentru Profit.ro. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a primit sarcina de a veni în scurt timp cu propuneri de creștere a taxării acestor companii, astfel încât să ajungă la bugetul statului cu 100 de milioane de euro mai mult.
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanță cu măsuri fiscale. Astfel, la microîntreprinderi plafonul scade la 500.000 de euro, vor fi limitate consultanța și managementul și dispare micro fără angajați, în HoReCa se majorează TVA de la 5% la 9% iar impozitul specific se abrogă, fiind înlocuit cu impozitarea pentru microîntreprinderi, de 1%, cresc accizele la tutun și alcool, crește la 19% TVA pentru băuturi cu conținut ridicat de zahăr, se majorează impozitele pe clădiri și terenuri prin trecerea la impozitarea în funcție de valoarea din grila notarială, impozitul pe dividende urcă la 8%, fiind eliminată și excepția pentru fondurile de pensii, inclusiv cele Pilon II. Măsurile au fost prezentate anterior, în cea mai mare parte, de Profit.ro.
Guvernul face analize pentru modificarea impozitului specific, plătit de sectorul HoReCa, în sensul creșterii impozitării pentru restaurante și hoteluri cu venituri mari, dar și pentru o eventuală majorare a impozitării companiilor din domeniul jocurilor de noroc, suplimentar față de planul de a crește taxarea câștigurilor din jocuri de noroc la 40%, potrivit informațiilor Profit.ro. Autoritățile intenționează să prezinte un proiect de ordonanță cu modificările fiscale zilele acestea, dar nu este clar dacă va fi sau nu necesară o nouă ședință a coaliției de guvernare pentru a aviza eventuale schimbări la impozitul specific și la impozitarea companiilor din domeniul jocurilor de noroc.
Măsurile fiscale pregătite de Guvern pot aduce autorităților un plus de venituri de peste 12 miliarde de lei, potrivit unui document de lucru al Guvernului, obținut de Profit.ro, cu estimări pentru majoritatea măsurilor propuse. O parte însemnată a banilor colectați în plus ar ajunge direct la autoritățile locale, care ar încasa cu 4 miliarde de lei în plus din impozitul pe clădiri și terenuri. Peste 1 miliard de lei ar ieși în plus din buzunarele celor care câștigă la jocuri de noroc, alte 2,5 miliarde lei ar ajunge la buget în plus din restricțiile puse la microîntreprinderi, impozitul pe dividende ar genera un plus de 2 miliarde de lei pentru stat, în timp ce extinderea sistemului de deduceri personale ar costa circa 3 miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor a pregătit două proiecte de ordin de ministru vizând facilitățile fiscale acordate în sectoarele construcții și agricol/alimentar. Dacă cel referitor la construcții integrează într-un singur act normativ informațiile, proiectul privind sectorul agricol și industria alimentară era necesar după ce Parlamentul a introdus facilități similare și la companiile din aceste domenii. astfel, proiectul de ordin stabilește unele aspecte, cum ar fi calculul cifrei de afaceri.
Lista este completată de o serie de măsuri agreate deja de coaliție și anunțate anterior în premieră de Profit.ro.
Aceasta se alătură unui grup de măsuri agreate în principiu de către liderii coaliției de guvernare și anunțate anterior în premieră de Profit.ro.
PSD propune un impozit de 40% pentru marile salarii, 90% pentru pensiile speciale și un sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 lei, pentru ca la nivelul salariului minim să se ajungă la impozit 0%
În cazul impozitării clădirilor, cum a anunțat Profit.ro, planul este să se treacă de la impozitul în funcție de zonă și materialele de construcție folosite la impozitul pe valoarea proprietății stabilită în funcție de grila notarială. În acest caz, în timp ce în București impozitul pe locuință ar crește astfel, probabil, cu până la 60% (63% pe un caz calculat de Profit.ro), iar în alte orașe cu prețuri mari la case ar rezulta, de asemenea, majorări, în orașele cu piețe imobiliare neatractive, impozitele ar putea chiar să scadă.
LISTA completă a tuturor măsurilor fiscale pregătite, cea mai mare schimbare de taxe din ultimii ani.
Eliminarea facilităților fiscale în IT va determina migrarea specialiștilor din domeniu către alte țări, ceea ce ar crea un deficit de forță de muncă și mai mare în piață.
Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din sectorul IT va avea ca efect migrația masivă a forței de muncă, reducerea investițiilor și vor fi afectate și alte segmente ale economiei care furnizează servicii pe orizontală către industria de tehnologie, avertizează Bogdan Florea, CEO Connections Consult, companie specializată în Intelligent Automation, IT Infrastructure Support, Digital Business Process Management și Software Development On Demand, cu afaceri de 7 milioane de euro în 2020.
Piața muncii trece prin transformări radicale. Companiile se luptă pe angajații buni, oamenii cu studii superioare se reorientează către piața externă, în timp ce muncitorii fie calificați, fie necalificați preferă România.
Un nou trend accelerează în piață. Companiile încep să înțeleagă tot mai mult necesitatea, dar și beneficiile, de a oferi angajaților și alte facilități, precum cele legate de well-being, spune, la PROFIT NEWS TV, Bogdan Saitos, Nordis Hotels Manager & Partner.
Tot mai multe probleme lovesc din plin sectorul construcțiilor din România. Prețurile materialelor de construcții vor continua să crească, lipsa acută de personal calificat provoacă pierderi financiare grave pentru întreaga industrie, în timp ce criza transporturilor sufocă jucătorii din domeniu, la care se mai adaugă și războiul comercial dintre China și SUA.
După ce și-a amenințat proprii utilizatori că le va bloca unele facilități, dacă nu vor accepta noile condiții de utilizare ale produsului, WhatsApp se va mulțumi acum doar să-i streseze cu notificări pe cei care nu-și dau acordul.
Ministerul Economiei va duce la bun sfârșit toate programele de ajutor de stat deja începute, însă pentru viitor modalitatea preferată de a sprijini economia va fi cea a facilităților fiscale, întrucât acestea ocolesc birocrația și se pot aplica tuturor, a declarat ministrul responsabil de acest portofoliu, Claudiu Năsui. Acesta a dat, ca exemplu de facilitate fiscală ce poate fi acordată la nivelul întregii economii, măsura propusă anterior de USR pentru scutirea de taxe și impozite, pentru toți salariații, a unei sume echivalente cu salariul minim.
Guvernul va suspenda până la finalul anului facilitatea care permitea angajatorilor să deducă din impozit, în limita a 1.500 de lei pe lună per copil, cheltuieli cu educația timpurie (creșă/grădiniță) a copiilor angajaților și va face o analiză a acestei măsuri, prevede un proiect de ordonanță de urgență pregătit de Ministerul Finanțelor. Motivul este că "mecanismul actual de scădere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de -4,5 miliarde lei". De asemenea, o măsură importantă este extinderea până la 31 ianuarie 2022 a facilității de rambursare TVA cu control ulterior, măsură cerută de mediul de afaceri.
Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță de urgență cu mai multe măsuri, printre care posibilitatea de a solicita și în perioada 1 ianuarie-31 martie eșalonarea simplificată a obligațiilor fiscale amânate la plată, extinderea până la 31 martie a soluționării solicitărilor de rambursare a TVA cu efectuarea, ulterior, a inspecției fiscale, precum și prelungirea măsurii de suspendare a sancțiunii pentru nerespectarea obligației de a conecta aparatele de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al ANAF.
Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Sănătății, actualizează modelul și conținutul Declarației 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor. Actualizarea formularului este necesară în contextul situației epidemiologice, ca urmare a adoptării mai multor acte normative, precum cele referitoare la acordarea de zile libere pentru părinți și la măsurile de sprijin destinate salariaților și angajatorilor.
ANAF a întocmit un material informativ privind regimul fiscal al veniturilor obținute de zilieri, materialul fiind actualizat cu informații potrivit actelor normative introduse recent, în iulie și august, în ce privește Registrul electronic de evidență a zilierilor, precum și facilitățile pentru activitățile desfășurate de zilieri afectate de întreruperea sau restrângerea activității ca urmare a efectelor epidemiei de coronavirus.
ANAF consideră că va recupera anul acesta de la firme 7 miliarde de lei din obligațiile fiscale amânate de firme la plată pe baza facilităților fiscale ce permit contribuabililor să amâne achitarea acestor datorii fără riscul de executări/popriri din partea ANAF și fără să acumuleze dobânzi și penalități. La finele lunii iunie, firmele declaraseră fără să și achite obligații de plată în cuantum de 10,3 miliarde de lei. Beneficiare sunt, în principal, firmele mai mici, care au dificultăți legate de lichidități și acces mai greu la finanțare.
Un proiect aflat în prezent în Parlament, adoptat de Senat și trimis la Camera Deputaților, prevede extinderea până la 25 decembrie a facilității fiscale prin care firmele pot amâna obligații de plată fără riscul de executări/popriri din partea ANAF și fără să acumuleze dobânzi și penalități. Măsura privind amânarea plății obligațiilor fiscale a fost introdusă de Guvern în luna martie, pentru sprijinirea mediului de afaceri, și trebuia să expire la 25 iunie, dar în ziua respectivă a fost extinsă de Guvern până la data de 25 octombrie. După cum a scris Profit.ro, până la final de iunie, firmele, mai ales cele mici, au folosit această facilitate pentru a amâna la plată obligații de 10,3 miliarde de lei.
Firmele au declarat, dar fără să și plătească, 10,3 miliarde de lei până la finele lunii iunie în baza facilității acordate de Guvern în martie, prin care pot amâna plata fără riscul de executări/popriri din partea ANAF și fără să acumuleze dobânzi și penalități. Beneficiarii sunt, în principal, firmele mai mici, care au dificultăți legate de lichidități și acces mai greu la finanțare. Companiile mari, pentru care asigurarea de finanțări nu este o problemă la fel de complicată, au amânat în jur de 1,7 miliarde de lei. Facilitatea a fost extinsă în iunie până la data de 25 octombrie, astfel că, sumele acestea, măcar parțial, ar trebui să ajungă pe final de an la buget și să atenueze din creșterea deficitului bugetar.