Franța, Germania și Polonia vor dezvălui luni o nouă cooperare împotriva operațiunilor externe de dezinformare, provenite în special din Rusia, a anunțat șeful diplomației franceze într-un interviu acordat cotidianului regional Ouest France, transmite AFP.
Polarizarea socială, creșterea fenomenului fake news și pierderea încrederii în autoritate formează topul celor mai mari amenințări pentru companiile europene în 2024, inclusiv din perspectiva comunicării de criză. Atacurile cibernetice ocupă un loc special în clasament, rămânând cel mai mare risc pentru organizații, estimându-se că infracțiunile cibernetice vor costa economia globală 10,5 trilioane de dolari anual până în 2025.
Dezinformarea a înflorit pe o serie de platforme online în luna care a trecut de când Hamas a lansat atacul sângeros asupra Israelului, alimentată de reglementările slabe privind conținutul de pe X, fostul Twitter, și pe Telegram și, uneori, susținută de actori statali, arată o analiză a cotidianului britanic The Guardian.
Sky News Australia susține, într-un articol-investigație, că sistemul global de verificare a faptelor folosit de gigantul tehnologic Meta (Facebook) este neconform cu propriile reguli de imparțialitate și transparență. Publicația dezvăluie să Meta are relații directe, inclusiv financiare, cu enitățile care se ocupă de fact-checking, deși acestea sunt prezentate ca fiind complet independente. De asemenea, unele organizații au acreditări expirate și, totuși, continuă să verifice și să eticheteze știrile de pe platformă.
Mai multe organizații, printre care Centrul pentru Jurnalism Independent, Funky Citizens, Expert Forum, Comunitatea Declic, Factual.ro, MediaSind, precum și câțiva jurnaliști, semnează o petiție în care avertizează Guvernul că este inacceptabilă inițiativa creării unei platforme menite a combate propaganda rusă, identificând markeri ce ar include în sfera dezinformării texte ce semnalează fapte de corupție sau incompetență ale autorităților.
Guvernul este deschis cooperării cu reprezentanții societății civile cât timp rezultatul cooperării este în interesul și beneficiul cetățeanului, iar inițiativele ONG-urilor și experților media vor genera recomandări în domeniul combaterii dezinformării și știrilor false, transmite Guvernul, ca reacție la informația anunțată de Profit.ro privind platforma pregătită pentru a scana dezinformări în online și care va trata ca suspect de propagandă pe cine asociază Guvernul, președintele și premierul cu corupția ori incompetența e suspect de propagandă rusă.
Un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul României, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, pregătește o platformă informatică, ce va scana presa online, dar și bloguri și rețele sociale, pentru a găsi “fake news”, surse de dezinformare și propagandă în contextul conflictului din Ucraina. Echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relații publice din toate ministerele, într-un mesaj comun transmis pe email (detalii mai jos), să desemneze câte un reprezentant în grupul de lucru și să vină, până vineri, 11 martie, cu observații pe narativele și cuvinte cheie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză.
Autoritățile au blocat deja o serie de site-uri care difuzează fake news în contextul crizei Ucraina-Rusia, iar pentru altele au fost demarate procedurile de blocare.
YouTube este arătat cu degetul, într-o scrisoare deschisă, adresată de 80 de organizații care se ocupă de verificarea faptelor, pentru că nu adoptă măsuri eficiente de combatere a manipulărilor și dezinformărilor.
În 2020, fake news-urile de pe Facebook au avut de șase ori mai multe vizualizări, reacții, comentarii și distribuiri decât știrile reale, o arată un studiu realizat de Universitatea New York și Universitatea Grenoble Alpes din Franța.
Google generează 48% din traficul reclamelor găzduite de site-urile de fake news. Tot Google este responsabil de 32% din traficul reclamelor afișate pe site-urile cu credibilitate redusă, arată un studiu care a vizat peste 1.700 de publicații.
Pentru că știrile false se ascund sub titluri senzaționale și se răspândesc și din lipsa de atenție a oamenilor, Facebook a decis să le spună propriilor utilizatorii să citească știrile înainte să le trimită mai departe, tocmai pentru a nu contribui la răspândirea informațiilor false.
Facebook extinde în România un program de verificare a veridicității informațiilor, în parteneriat cu agenția de știri AFP - în calitate de examinator al informațiilor certificat prin Rețeaua Internațională de Verificare a Faptelor.
WhatsApp testează o nouă facilitate care, speră șefii serviciului deținut de Facebook, vor edifica utilizatorii cu privire la știrile false care se răspândesc rapid.
Organizații reprezentând radiodifuzori, editori și jurnaliști au cerut luni Comisiei Europene "măsuri mai puternice" față de platformele internet (Google, Facebook ș.a.) pentru combaterea dezinformării, informează France Presse.
Ministrul Mediului, Costel Alexe, acuză o campanie de fake-news pe tema exploatărilor forestiere din țara noastră și spune că s-a ajuns la o stare de dezinformare publică în care orice camion care transportă legal material lemnos este considerat transport ilegal și orice transport de bușteni pe calea ferată este considerat o "prăduire" a pădurilor României.
Acțiunile Facebook au urcat în ședința de vineri la un nivel record, după o evoluție spectaculoasă în 2019 și un început de an favorabil. Acțiunile celei mai mari platforme de socializare nu mai urcaseră la un nivel record din 2018, când performanța a fost urmată de o prăbușire, în contextul unor scandaluri legate de confidențialitatea datelor.
Utilizatorii Facebook nu mai au voie să posteze deepfake-uri, aceasta fiind cea mai nouă categorie de conținut care nu mai este binevenită în cadrul celei mai mari rețele sociale.
Organizația americană non-profit Radio Free Europe/Radio Liberty INC. (RFE/RL), finanțată de la bugetul de stat al Statelor Unite și care în ianuarie 2019 a reluat, după mai bine de 10 ani, operarea serviciului radio în limba română Radio Europa Liberă, deocamdată doar pe platforme digitale, vrea să se înregistreze oficial în România ca structură fără scop patrimonial.
Rețeaua socială a implementat noi modificări ale algoritmului responsabil de afișarea conținutului, care trimit undeva la coada ierarhiei acele postări care răspândesc informațiile false din zona sănătății.
Ecaterina Andronescu, candidat la funcția de președinte al PSD, a afirmat, în discursul susținut la congres, că PSD a pierdut alegerile europarlamentare pentru că nu a știut să oprească știrile false, ea susținând că „aceste căi nevăzute ale online-ului” trebuie să îi preocupe, pentru că ele au făcut diferența în aceste alegeri.
Un fost rugbyst român de performanță, Anton Pisaroglu, ex-consilier de securitate la firme ale lui Frank Timiș și Dragoș Dobrescu, care a pus pe picioare la București un business tricefal, respectiv în domeniile securitate-intelligence, PR și media, împreună cu alți parteneri, cum a anunțat Profit.ro la finele anului trecut, a fost numit de premierul Viorica Dăncilă în postul de consilier onorific pentru relații internaționale.
Parlamentul din Singapore a aprobat miercuri un proiect de lege împotriva știrilor false care a fost criticat dur de grupările pentru drepturile omului, jurnaliști și firme de tehnologie pentru că ar putea afecta libertatea de exprimare, relatează Reuters.
Facebook va încerca să combată manipularea și răspândirea știrilor false în timpul alegerilor pentru Parlamentul European, folosind în acest sens o echipă care va monitoriza activitatea legată de acest eveniment în cadrul rețelei sale sociale.
Noul serviciu WhatsApp este disponibil pentru început în India, unde vine să întâmpine răspândirea manipulărilor dinaintea alegerilor.