România ar putea deveni un important punct regional pe piața gazelor din regiune în urma semnării unui Memorandum de Înțelegere de către operatorii de transport DESFA (Grecia), Bulgartransgaz (Bulgaria), FGSZ (Ungaria), Transgaz (România), ICGB (Bulgaria) și operatorul terminalului LNG de la Alexandroupolis, Gastrade (Grecia) în scopul realizării Coridorului vertical, care va permite fluxuri bidirecționale de gaze naturale de la nordul la sudul Europei de Est și invers.
Operatorul de sistem și de transport gaze din România, Transgaz a semnat joi la Budapesta un Memorandum de Înțelegere cu alte trei companii similare din Europa Centrală (Gaz-System din Polonia, Eustream din Slovacia și FGSZ din Ungaria), prin care au convenit asupra realizării unui parteneriat strategic pentru a decarboniza operațiunile, transportul de gaze verzi și investigarea potențialului transportului de CO2.
Echipele Transgaz și ale operatorului de transport maghiar FGSZ au sărbătorit împreună, fără incidente, ziua națională a României, joi, la ora 19 fiind finalizat cu succes testul de stres privind funcționarea BRUA 1 solicitat de partea ungară.
Compania ungară de transport al gazelor, FGSZ, a trimis Transgaz o scrisoare prin care anunță realizarea unui test de stres la conducta BRUA pe 2 decembrie, chiar a două zi după Ziua Națională a României, astfel că echipele românești și cele maghiare vor sărbători împreună, a declarat președintele și directorul general al operatorului național de transport al gazelor Transgaz, Ion Sterian. Conducta internațională BRUA a fost recent finalizată de partea română, după cum a relatat în premieră Profit.ro.
Operatorii sistemelor de transport gaze din Ucraina, Gas TSO, și Ungaria, FGSZ, au semnat un nou acord de interconectare, prin care cele două puncte de interconectare existente, Beregovo și Beregdaróc, sunt unite într-unul singur, virtual, cu o capacitate de aproximativ 1 TWh/zi în ambele sensuri.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, continuă să rămână opac cu privire la relația cu Ucraina, șeful companiei, Ion Sterian, spunându-i public astăzi premierului Ludovic Orban că îi va prezenta situația în această privință doar în absența presei, întrucât este vorba de "informații confidențiale".
Operatorul de transport de gaze naturale al Ungariei, FGSZ, subsidiară a grupului MOL, a inaugurat noua stație de comprimare de la punctul de interconectare cu România de la Csanádpalota, investiție care este parte a proiectului conductei internaționale BRUA și care, de anul viitor, va majora capacitatea de import de gaze a Ungariei la 1,75 miliarde metri cubi pe an.
Dezvoltarea coridorului de transport de gaze România-Ungaria, parte a proiectului de gazoduct BRUA faza 1, vital pentru securitatea aprovizionării în Europa Centrală și de Est, se află în termen, noua stație de comprimare a gazelor construită de FGSZ, omologul maghiar al Transgaz, la punctul de interconectare de la Csanádpalota dintre cele 2 sisteme naționale de transport, urmând să fie finalizată în octombrie, a anunțat operatorul din Ungaria.
Inițial, procedura de rezervare de capacitate pe faza 2 de dezvoltare a gazoductului internațional BRUA, prin care capacitatea de transport a conductei ar urma să fie majorată la 4,4 miliarde metri cubi pe an, de la 1,75 miliarde, era programată să se finalizeze pe 25 februarie.
Relația dintre operatorul maghiar de transport gaze FGSZ și omologul român Transgaz este crucială pentru dezvoltarea conductei internaționale BRUA, menită să tranziteze spre Occident inclusiv gazele care ar urma să fie extrase din perimetrele offshore din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în scopul reducerii dependenței UE de importurile de la gigantul rus de stat Gazprom.
Procedura de rezervare de capacitate se va desfășura în perioada 5-25 februarie, iar testul economic în baza ofertelor care vor fi depuse, test menit să stabilească dacă rezervările sunt suficiente pentru a face proiectul rentabil, se va efectua în intervalul 25 februarie – 4 martie. Dacă testul va fi declarat negativ, cei doi operatori de transport vor anunța încheierea procedurii de sezon deschis, iar faza 2 a proiectului BRUA nu va mai fi implementată.
Realizarea secțiunii românești a BRUA constituie unul dintre angajamentele asumate anul trecut de Transgaz față de Comisia Europeană pentru a scăpa de o investigație a Comisiei declanșată în vara lui 2017, după inspecții efectuate în 2016, compania fiind bănuită de încălcarea normelor UE în materie de concurență prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România.
Transgaz a demarat în aprilie lucrările la stațiile de comprimare de pe traseul secțiunii românești a BRUA, iar luna aceasta a început și construcția conductei propriu-zise, în lungime de aproape 500 de kilometri. În schimb, Ungaria, care are de construit 80 de kilometri de conductă pentru a-și consolida interconexiunea cu Slovacia și a asigura astfel transportul până în Austria la Bamgarten al gazelor românești care vor intra în Ungaria prin BRUA, de-abia a finalizat un proces de consultare a pieței pe această temă.
Reprezentanții companiei din Ungaria s-au arătat nemulțumiți de întârzierea proiectului de lege de reglementare a activității de exploatare a gazelor din Marea Neagră, principala sursă de gaze pentru gazoductul BRUA, arătând că nu înțeleg amânarea, în condițiile în care demararea producției de gaze offshore va însemna încasări de zeci de miliarde de dolari la bugetul de stat al României pe perioada acordurilor de concesiune.