Firmele care asigură instalarea/service-ul caselor de marcat au de conectat la sistemul online al ANAF aproximativ 665.000 de aparate fiscale, potrivit informațiilor Profit.ro. Activarea caselor de marcat pentru ca acestea să comunice online cu ANAF ar urma să aibă loc în termen de opt luni, până la final de noiembrie, ceea ce înseamnă că firmele de specialitate ar urma să conecteze pe lună, în medie, peste 80.000 de unități. Deși termenul de final de noiembrie a fost stabilit după ce au fost consultați și reprezentanții firmelor care se ocupă de service-ul aparatelor fiscale, ar putea fi unul ambițios, mai ales în actualul context, în care restricțiile legate de pandemie îngreunează chiar și activități banale.
Sprijinul direct acordat de la buget firmelor și populației în contextul pandemiei plasează România în a doua jumătate a unui clasament global, în care Fondul Monetar Internațional analizează 191 de state. Astfel, pe baza datelor de la finele lunii decembrie, România se află pe locul 124 în lume, poziție deloc onorantă, cu o evoluție negativă față de situația de la mijlocul lunii septembrie, când se afla pe locul 114. Infograficul de mai jos, realizat de FMI, arată că România, cu măsuri directe de la buget de 2,3% din PIB, sub un prag de 2,5% din PIB luat în calcul de FMI, se află în compania statelor din Africa și a câtorva țări din Asia, relevă date analizate de Profit.ro.
Casele de marcat ale contribuabililor pot fi conectate începând de astăzi la sistemul informatic al ANAF, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Un ordin al președintelui ANAF pentru conectarea caselor de marcat a fost publicat recent în Monitorul Oficial. Procedura efectivă de conectare va fi, însă, limitată de capacitatea firmelor care se ocupă de instalarea/service-ul aparatelor fiscale de a le conecta la sistemul online al ANAF, ținând cont și de restricțiile impuse de pandemie.
Guvernul va suspenda până la finalul anului facilitatea care permitea angajatorilor să deducă din impozit, în limita a 1.500 de lei pe lună per copil, cheltuieli cu educația timpurie (creșă/grădiniță) a copiilor angajaților și va face o analiză a acestei măsuri, prevede un proiect de ordonanță de urgență pregătit de Ministerul Finanțelor. Motivul este că "mecanismul actual de scădere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de -4,5 miliarde lei". De asemenea, o măsură importantă este extinderea până la 31 ianuarie 2022 a facilității de rambursare TVA cu control ulterior, măsură cerută de mediul de afaceri.
Firmele care au amânat la plată anul trecut obligații fiscale către stat, fără dobânzi și penalități, în baza facilității acordate de Guvern în contextul pandemiei de coronavirus, au achitat în perioada decembrie-februarie în total 5,5 miliarde de lei din sumele amânate, iar datorii totale de peste 10,5 miliarde lei au fost introduse în mecanismul de eșalonare simplificată, a declarat astăzi președintele ANAF, Mirela Călugăreanu. Șefa ANAF nu a precizat ce se întâmplă cu datorii de aproximativ 2-3 miliarde de lei acumulate anul trecut în baza facilității respective și pe care ANAF va trebui să le recupereze conform legii.
Conformarea voluntară la declarare și la plată a obligațiilor fiscale de către contribuabili, firme și persoane fizice, ar urma să revină la niveluri considerate normale până la finalul anului 2022, estimează ANAF. Obiectivul este asumat în Strategia ANAF pentru perioada 2021-2024. În timp ce depunerea voluntară a declarațiilor fiscale a înregistrat un recul de numai 1-3 puncte procentuale în 2020, plata a coborât chiar și cu 10 puncte procentuale în trimestrele al doilea și al treilea, în care s-a resimțit puternic impactul pandemiei de coronavirus, iar Guvernul a dat plătitorilor de taxe și impozite posibilitatea să-și amâne plata, fără penalități, a obligațiilor fiscale până la 25 decembrie, iar ulterior să opteze pentru plata eșalonată.
Date de 1 martie este termenul limită pentru depunerea a șapte declarații fiscale la ANAF. Potrivit calendarului fiscal publicat de Fisc, acestea sunt declarațiile 108, 204, 205, 207, 402, 403 și 394.
ANAF analizează posibilitatea ca angajații din Call-Center să poată furniza telefonic, iar pe viitor și prin intermediul unui serviciu de tip chat integrat în platforma ANAF, informații supuse secretului fiscal. Datele din categoria secretului fiscal pot fi dezvăluite, în condiții stricte, altor autorități ale statului și contribuabilului în cauză sau împuterniciților acestuia, însă doar după verificarea identității, astfel că în foarte multe cazuri oamenii ajung să meargă la ghișeele ANAF doar pentru a lămuri unele situații sau pentru a afla informații. Fiscul are în derulare un proiect de extindere a Call-Center-ului, inclusiv a gamei de servicii pe care le furnizează departamentul.
Guvernul Cîțu pare mai puțin inclinat să crească cheltuielile rigide cu salariile și pensiile și mai conștient de riscurile la adresa redresării economiei comparativ cu guvernele precedente, potrivit Fitch Ratings, care remarcă însă că nu este clar cum vor fi abordate provocările la adresa sustenabilității finanțelor publice.
ANAF desfășoară o amplă campanie de informare a contribuabililor cu privire la mecanismele de eșalonare a obligațiilor fiscale restante pe care aceștia le pot folosi pentru a evita o eventuală executare silită. ANAF trimite scrisori firmelor și persoanelor fizice cu datorii, pentru a le prezenta facilitățile fiscale, precum și condițiile de îndeplinit pentru accesarea acestora.
Nu aduce anul ce aduce ultimul Monitor Oficial al anului. 1332 din 2020 e ultimul Monitor Oficial al anului 2020. În cadrul lui, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 226/2020 implementează un proiect pe care nu-l așteptam, nu-l doream, dar îl bănuiam: amână pentru 2022 câteva din măsurile fiscale mult așteptate, printre care majorarea la 140.000 EUR a pragului până la care se aplică TVA de 5% la imobile precum și eliminarea pragului de 30% pentru deductibilitatea creanțelor neîncasate cesionate.
Anul 2020 a fost unul dificil din perspectiva legislației fiscale, în contextul în care măsurile adoptate de autorități pentru combaterea epidemiei de coronavirus au necesitat și foarte multe schimbări cu impact fiscal, de obicei anunțate și implementate foarte rapid. Situația a fost agravată și de disensiunile dintre Guvernul controlat de PNL și Parlament, unde Executivul nu avea suficientă susținere, astfel că legislația din Parlament a modificat repetat deciziile Guvernului. Foarte multe schimbări au fost adoptate, însă, pe final de an, inclusiv de către Parlament, cum ar fi două legi cu ample modificări ale Codului Fiscal și Codului de procedură fiscală, publicate în Monitorul Oficial în a doua jumătate a lunii decembrie.
Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță de urgență cu mai multe măsuri, printre care posibilitatea de a solicita și în perioada 1 ianuarie-31 martie eșalonarea simplificată a obligațiilor fiscale amânate la plată, extinderea până la 31 martie a soluționării solicitărilor de rambursare a TVA cu efectuarea, ulterior, a inspecției fiscale, precum și prelungirea măsurii de suspendare a sancțiunii pentru nerespectarea obligației de a conecta aparatele de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al ANAF.
Un număr mare de modificări vor fi introduse în Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală, în baza unor proiecte anunțate anterior de Profit.ro și promulgate acum de președintele Klaus Iohannis. Proiectele de lege au fost depuse în Parlament încă din toamna anului trecut de către senatorul Eugen Teodorovici, la momentul respectiv și ministru al Finanțelor, după ce inițial au fost pregătite de către Ministerul Finanțelor pentru a fi asumate de Guvern. Mare parte a modificărilor au fost solicitate anterior de către mediul de afaceri.
Euro și lira sterlină au urcat la maximele ultimilor peste doi ani față de dolar miercuri, iar acțiunile globale au atins cel mai ridicat nivel din istorie, pe fondul optimismului din piețe privind semnarea unui acord comercial între UE și Marea Britanie, precum și al așteptărilor legate de revenirea economiilor în urma lansării primelor campanii de vaccinare anti-Covid.
Măsurile introduse de autorități pentru susținerea firmelor și a populației în contextul crizei economice cauzate de combaterea pandemiei de coronavirus plasează România pe ultimul loc în UE și în rând cu state din Africa, America Centrală și Asia, relevă date analizate de Profit.ro. În cele mai multe țări din aceste regiuni, guvernele au făcut un efort de la buget mai mic de 2,5% din PIB pentru susținerea firmelor și a populației prin cheltuieli cum ar fi cele pentru sănătate sau prin amânări și scutiri de taxe. În funcție de aceste cheltuieli, România, cu un efort bugetar de 2,17% din PIB, este ultima în UE și pe poziția 114 dintre 191 de state analizate de Fondul Monetar Internațional (FMI). În cazul în care adăugăm și programele pentru susținerea lichidității în economie, România urcă pe locul 74, iar măsurile ajung la 5,38% din PIB.
Rezultatul alegerilor parlamentare reflectă incertitudinea politică din România și evidențiază mediul dificil pentru elaborarea unor politici de consolidare fiscală, arată un raport al agenției de rating Fitch.
Guvernul a adoptat, vineri seară, o hotărâre care elimină de sub incidența Legii prevenirii nerespectarea de către firme a obligației de a fi dotate cu noile modele de case de marcat cu jurnal electronic.
Guvernul discută în ședința de astăzi un proiect de hotărâre care elimină de sub incidența Legii prevenirii nerespectarea de către firme a obligației de a fi dotate cu noile modele de case de marcat cu jurnal electronic. Astfel, în loc ca ANAF să dea un plan de conformare firmei pe care o găsește că nu respectă această obligație, ca în prezent, va trece la sancțiuni de la prima abatere, respectiv amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, precum și suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor și confiscarea sumelor nejustificate. Proiectul a fost pus în dezbatere publică, pentru a treia oară, în luna iulie. De asemenea, același proiect a mai fost în dezbatere și în luna ianuarie, dar crizele guvernamentale și epidemia de coronavirus au dat atunci peste cap planurile Ministerului Finanțelor de a adopta măsura. De asemenea, un proiect similar a fost pe agenda Finanțelor și în iulie anul trecut, dar s-a împotmolit, alături de alte proiecte de la momentul respectiv, în criza care a dus la căderea guvernului Dăncilă.
Camera Deputaților, for decizional, a adoptat ieri două proiecte de acte normative care aduc un număr mare de modificări Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală. Proiectele de lege au fost depuse în Parlament încă din toamna anului trecut de către senatorul Eugen Teodorovici, la momentul respectiv și ministru al Finanțelor, după ce inițial au fost pregătite de către Ministerul Finanțelor pentru a fi asumate de Guvern. Mare parte a modificărilor au fost solicitate anterior de către mediul de afaceri.
România trebuie să înceapă corecția deficitului bugetar încă din 2021 și acest proces va dura 3-4 ani, timp în care trebuie restructurate sursele de venit, prin eliminarea portițelor și evaziunii fiscale, spune președintele Consiliului Fiscal.
Microîntreprinderile vor fi exceptate de la obligația depunerii unor raportări semestriale/intermediare, urmând ca în cazul acestora Ministerul Finanțelor să mai poată stabili astfel de obligații declarative doar în cazurile în care vor fi prevăzute de lege, conform unui proiect de lege promulgat de președintele Iohannis. Un număr foarte mare de firme ar urma să scape, astfel, de depunerea situațiilor semestriale, despre care contabilii afirmă că nu au utilitate pentru autorități și reprezintă, în fapt, doar o povară birocratică.
Proiectul ordonanței prevede o formă simplificată de eșalonare a plăților bugetare, astfel încât societăților afectate li se va acorda o perioadă de 12 luni în care obligațiile fiscale acumulate în perioada 16 martie 2020 – 25 octombrie 2020 vor fi amânate de la plată.
Parlamentul a adoptat astăzi, prin votul final al Camerei Deputaților, un proiect de lege care ia Ministerului Finanțelor dreptul de a cere raportări semestriale firmelor care în anul fiscal anterior au avut o cifră de afaceri de până la 1 milion de euro. Astfel, firmele care nu au depășit plafonul de 1 milion de euro vor fi exceptate de la obligația depunerii unor raportări semestriale/intermediare, urmând ca în cazul acestora Ministerul Finanțelor să mai poată stabili astfel de obligații declarative doar dacă vor fi prevăzute de lege. Proiectul, inițiat de mai mulți parlamentari USR și susținut și de PSD, a fost adoptat în septembrie de Senat, iar acum și de Camera Deputaților.
Ministerul Finanțelor ar putea rămâne în scurt timp fără dreptul de a cere raportări semestriale firmelor care în anul fiscal anterior au avut o cifră de afaceri de până la 1 milion de euro. Comisia de buget finanțe din Camera Deputaților a avizat doar cu o modificare tehnică proiectul de lege, adoptat anterior de Senat, care prevede că firmele care nu au depășit plafonul de 1 milion de euro vor fi exceptate de la obligația depunerii unor raportări semestriale/intermediare, urmând ca în cazul acestora Ministerul Finanțelor să mai poată stabili astfel de obligații declarative doar în cazurile în care vor fi prevăzute de lege. Proiectul, inițiat de mai mulți parlamentari USR și susținut și de PSD, a fost adoptat în septembrie de Senat și se află acum pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.