Exploatarea gazelor din Marea Neagră este pusă sub semnul întrebării în urma votului plenului Camerei Deputaților, cameră decizională, prin care a fost adoptată legea offshore, care modifică fiscalitatea din domeniu. Reprezentanții principalelor companii concesionare au afirmat că votul deputaților îi îndepărtează de o decizia finală favorabilă de investiție.
Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD Liviu Dragnea a semnalat că singurul aspect sub care PSD nu este dispus să cedeze în privința legii offshore este acela legat de obligativitatea de vânzare în România a unei părți din gazele care ar urma să fie extrase din Marea Neagră, cu excluderea posibilității ca întreaga cantitate de gaze produsă din zăcămintele offshore românești să ia calea exportului.
Principala noutate pe care o aduce declarația unică, pe lângă simplificarea modului de declarare și plată ca urmare a comasării a șapte formulare, este trecerea la sistemul de autoimpunere. Care sunt implicațiile acestei modificări pentru contribuabilii persoane fizice care obțin venituri din activități independente?
Pentru cine se face că nu a auzit o spun din nou. Sărbătorile creștine sunt utilizate pentru tunuri fiscale. S-au scumpit gazele și curentul asupra cărora „veghează” ANRE să nu le scadă prețul chiar și atunci când se ieftinesc pe piața internațională, benzina supraaccizată și mărfurile de bază controlate de carteluri, unde amenzile vor aduce venituri de zeci de euro la buget. Ceea ce înseamnă că Milton Friedman avea dreptate când afirma că inflația e o formă de taxare care n-are nevoie de legiferare. Ba chiar merită să vedem cât din aceasta se datorează creșterii economice record!
Regimul fiscal al vânzării de creanțe bancare, modificat în primă fază prin Ordonanța 25/2017 și apoi printr-un amendament introdus în Parlament pe 15 februarie, blochează piața tranzacțiilor cu credite neperformante și le afectează substanțial pe cele pentru care s-au încheiat contracte și se află în derulare. În cazul specific al tranzacțiilor cu creanțe neperformante scoase în afara bilanțului, impozitul ajunge să fie multiplul sumei pe care vânzătorii o încasează de la cumpărător.
Angajatorii care au majorat salariul brut al angajaților din domeniul IT și din cercetare-dezvoltare cu doar 20%, suficient pentru a nu le crește lor costurile totale, dar insuficient pentru a menține nediminuat netul angajaților după transferul contribuțiilor sociale, sunt câștigătorii schemei de compensare propuse de Guvern. Cei care au mărit, însă, salariile brute cu mai mult de 20%, pentru a-și proteja și personalul de scăderea netului, sunt perdanți. Și mai afectați sunt cei care au compensat scăderea netului doar prin bonusuri.
Riscul fiscal și cel politic sunt cele care vor afecta cel mai mult România anul acesta, anticipează analiștii UniCredit, în cel mai recent Raport Trimestrial al băncii. Economia va fi marcată de mai multe evoluții negative și doar nivelul încă redus al datoriei publice și al celei externe vor menține, totuși, România în categoria țărilor recomandate pentru investiții.
Modificările aduse de Guvern modului în care este taxată munca în România reprezintă măsuri cu impact major pentru milioane de angajați din întreaga țară. Din păcate, legislația ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 nu oferă angajatorilor soluții pentru problemele ce au aparut deja în practică, cum ar fi în cazul transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.
Anul 2018 se anunță ca business poate chiar mai zbuciumat decât 2017, deoarece unele dintre măsurile care au speriat antreprenorii, precum transferul contribuțiilor, vor intra acum în vigoare. Simultan, alte decizii, precum split TVA, vor fi extinse la scară mult mai mare. Rămâne de văzut câți români se vor trezi cu salarii mai mici sau cu diferența acoperită prin diverse metode, gen prime, și pe cine vor da vina pentru această situație: pe stat sau angajator.
Taxele ridicate, volatilitatea legislației și condițiile economice sunt principalele bariere acuzate de antreprenorii creativi, potrivit primului studiu realizat în România pentru sectorul acestora. Între timp, haosul fiscal a fost agravat de noi modificări legislative care vor da peste cap, începând de anul viitor, activitatea în întregul mediu de afaceri. Cu toate impedimentele, însă, 45% dintre antreprenorii din industriile creative iau în considerare extinderea afacerii în viitorul apropiat, iar mai mult de 65% vor să facă noi angajări în următorul an, majoritatea cu normă întreagă.
Reflexele verbale condiționate ale mass media induc în public ideea că orice problemă trebuie rezolvată de către stat și că, în absența intervenției lui, oamenii n-ar fi capabili să-și îmbunătățească situația, ca niște bolnavi legați de pat. "Autoritățile! Ce fac autoritățile? De ce nu intervin?", auzim toată ziua la posturile tv. Ironia este că, de multe ori, se cere intervenția administrației de stat pentru rezolvarea problemelor chiar de ea, eventual sub o altă guvernare, dar acest aspect e ceva secundar.
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii din România (ANIS) atrage atenția că măsurile recent anunțate de modificare a Codului Fiscal vor afecta grav cursul predictibil și coerent al politicii fiscale ce a guvernat sectorul și a încurajat o creștere medie anuală de 11% în ultimii 5 ani.
Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) își exprimă îngrijorarea cu privire impactul măsurilor de politică fiscală anunțate recent, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât și din punct de vedere al sustenabilității bugetare.
Măsurile fiscale anunțate recent de Guvernul României legate de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat sau contribuția asiguratorie pentru muncă vor avea un impact semnificativ și pentru industria jocurilor video urmând a afecta peste 6.000 angajați din acest sector, fie că acestea vor fi suportate de companii sau de salariat.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) nu este de acord cu creșterea fiscalității asupra IMM-urilor generate de noua contribuției asiguratoare pentru muncă de 2,25%, plătită de angajator, deoarece consideră că valoare totală a contribuției asiguratoare pentru muncă de 2,25% crește fiscalitatea cu 0,5% pentru majoritatea IMM-urilor și, în plus, contribuția asiguratoare pentru muncă nu are o destinație clară.
Centrul Național pentru Informații Financiare, structură informatică ce ar urma să unifice toate bazele de date legate de fiscalitate, va fi înființat până la 1 septembrie în aparatul central al Ministerului Finanțelor Publice, cu susținerea STS. Centrul va interconecta casele de marcat, va implementa factura electronică, va monitoriza cheltuielile publice și va furniza informații privind obligațiile fiscale și nefiscale.
Autoritățile fiscale au anunțat sec zilele trecute că au schimbat abordarea în impozitarea dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice. O practică larg răspândită și tolerată sau cel puțin ignorată de Ministerul de Finanțe și de autoritățile fiscale de peste zece ani a fost tranșată printr-un comunicat de presă.
Sunt semnale că autoritățile intenționează să prelungească pe termen nedeterminat aplicarea impozitului de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze din dereglementarea prețurilor în acest sector și chiar să majoreze cota de impunere la 70-80%, a anunțat, la Profit Energy.forum, Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice Deloitte România.
Fostul secretar de stat în Ministerul Finanțelor afirmă că ANAF are un comportament neprietenos față de contribuabili și mii de firme se simt abuzate, astfel încât este nevoie de schimbări majore. "De ce plecăm de la premisa că toți contribuabilii sunt hoți și le dăm în cap?!"
Ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, a declarat sâmbătă, la Antena 3, că după o primă evaluare a bugetului crede că există spațiu fiscal pentru a finanța toate măsurile care se regăsesc în programul de guvernare și că exclude introducerea de taxe noi sau creșteri de taxe, scrie News.ro.
Agențiile de știri și ziarele scriu frecvent că românii alocă puțini bani pentru educație și sănătate. Această informație conține însă o anumită doză de eroare. Pentru că, în cea mai mare parte, sănătatea și învățământul sunt publice. Adică, nu românii decid, ci Guvernul hotărăște câți bani se alocă acestor domenii, din banii luați de la români prin taxe și impozite.
Companiile americane și angajații acestora trebuie protejați de concurența “neloială” a companiilor și muncitorilor străini, pare, la prima vedere, punctul de vedere comun al programelor economice ale celor doi principali candidați la președinția SUA, democrata Hillary Clinton și republicanul Donald Trump, pentru alegerile de astăzi.
Pentru a susține creșterile salariale aprobate înainte de alegeri și a se încadra în deficitul bugetar de 3%, Guvernul va fi nevoit să taie din cheltuielile programate în ultimul trimestru al anului viitor, în special din cele pentru investiții, crede Dan Bucșa, macroeconomist UniCredit Bank Londra.
Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu a declarat marți că, potrivit ultimelor studii, birocrația, corupția, fiscalitatea și controalele excesive sunt principalele dificultăți cu care se confruntă IMM-urile, iar la acestea se adaugă scăderea numărului tinerilor antreprenori, care reprezintă 10% din totalul asociaților și acționarilor, probleme care trebuie înlăturate profund și cât mai curând.
Atunci când politicienii spun că se lărgește baza de impunere, de fapt, asistăm la o extensie a taxării asupra unor venituri ce nu fuseseră vizate până la acel moment. Nu se lărgește oferta agregată, în paralel cu o ajustare a fiscalității, în așa fel încât aceasta din urmă să încurajeze investițiile străine, ci autoritățile se mărginesc să le substituie cu fonduri europene. Așadar, nu e stimulat mediul de afaceri pentru a rezulta volume mai mari de business și un consum superior, bazat pe câștiguri mai mari și o creștere a ratei de angajare, care să determine, implicit, majorarea încasărilor bugetare