Rezultatele 26 - 50 din 74 pentru "fonduri de pensii"

Guvernul Poloniei intenționează să transfere activele administrate de fondurile private de pensii de Pilon II (OFE) în conturi de pensii individuale, în cadrul procesului de reformare a sistemului de pensii, a anunțat premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Guvernul discută în această perioadă cu reprezentanți ai băncilor, administratorilor de pensii Pilon II si ai companiilor din energie și telecom variante de modificare a OUG 114 acceptabile pentru Executiv, dar și pentru companii, astfel că în săptămâna care începe pe 18 martie coaliția PSD-ALDE să discute cu premierul Viorica Dancila și cu miniștrii de resort ai domeniilor respective "o eventuală ordonanță, care să completeze ordonanța 114 în aceste domenii", a declarat astăzi liderul PSD, Liviu Dragnea. OUG 114 a introdus la finele anului trecut o serie de taxe noi cu impact puternic în econoomie, cum este taxa pe activele bancare, taxele pe companiile din energie și telecom, dar si noi condiții de capital și comisioane pentru administratorii de pensii Pilon II.

Afirmațiile recente ale economistului șef al BNR, Valentin Lazea, că mulți administratori de fonduri de pensii Pilon II se gândesc să se retragă din România, nu reflectă, probabil, poziția băncii centrale, care transmite, însă, oricum, prea multe mesaje nepotrivite, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Nicolas Firzli, General Manager al unei organizații privind sistemele de pensii la nivel mondial, spune că aceste entități sunt investitorii pe termen lung, stabili, de preferat să fie investiți pe bursele naționale, prin contrast cu capitalul speculativ. Existența unor fonduri de pensii românești asigură și suveranitatea finanicară a țării, sintetizează Lucian Anghel, președinte al Bursei de Valori București.

De la jumătatea acestui an, în Polonia intră în vigoare o nouă schemă care să stimuleze economisirea pe termen lung și care relansează industria fondurilor de pensii private, victima unor „naționalizări” în anii trecuți. La contribuțiile angajatorilor și salariaților se adaugă o primă anuală de la stat.

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a anunțat, marți, randamentul mediu anual realizat de toate fondurile din Pilonul II, de la început și până la finalul anului trecut, a fost de 8,03%, mult peste rata totală a inflației din perioada respectivă. Asociația a subliniat că, anul trecut, adoptarea OUG 114 a adus scăderi severe pe Bursa de la București.

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, avertizează că Ordonanța de Urgență 114/2018 riscă să doboare un Pilon II al fondurilor de pensii despre care chiar Guvernul actual recunoaște că are un rol benefic în finanțarea economiei.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 48 miliarde de lei, la 31 ianuarie 2019, în creștere cu 17,1% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) aveau active în valoare de 47,6 miliarde de lei, la 31 decembrie 2018, în creștere cu 19,7% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 48,19 miliarde de lei, la 30 noiembrie 2018, în creștere cu 23,51% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Măsurile fiscale anunțate de Guvern săptămâna aceasta lovesc dur în bănci și fonduri de pensii, care, coincidență sau nu, sunt cei mai mari creditori ai executivului. Împreună, băncile și fondurile de pensii au împrumutat Guvernului circa două treimi din banii obținuți de acesta prin emisiuni de titluri de stat pe piața internă. Pe lângă bănci și fondurile locale de pensii (Pilon II și Pilon III), investitorii străini dețin și ei aproximativ 18% din datoria statului.

Contributorii la Pilonul II de pensii nu vor putea să își retragă banii efectiv, Guvernul analizând la acest moment o serie de variante, precum opțiunea de a transfera fondurile sau de a le investi în titluri de stat, a anunțat astăzi liderul PSD, Liviu Dragnea, precizând că ordonanța de urgență care se referă și la acest subiect va fi adoptată mâine de Guvern.

Comisioanele administratorilor pensiilor private vor fi diminuate, o parte din banii percepuți drept comision de contribuție urmând să revină tot statului, mai exact casei de pensii, iar contributorii, inclusiv cei la Pilonul II, vor avea posibilitatea retragerii anticipate, înainte de pensionare, prin aplicarea unei taxe de retragere de 2% din suma acumulată, potrivit unor măsuri pregătite de Guvern, prezentate azi de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a anunțat joi că fondurile private de pensii au plătit către clienți peste 322 milioane de lei (69,1 milioane de euro) de la înființare, în 2008, și până în prezent.

Chiar dacă statul ar prelua activele de la administratorii fondurilor de pensii, impactul la BVB ar fi mic asupra cotațiilor întrucât pe actualele niveluri de evaluare ar apărea contrapartea la cumpărare din partea investitorilor nerezidenți. „Abia așteaptă investitorii străini prețuri bune”, spune un manager de fond.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 45,8 miliarde de lei, la 31 august 2018, în creștere cu 21,44% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 44,64 miliarde de lei, la 31 iulie 2018, în creștere cu 20% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), citate de Agerpres.

Informațiile contradictorii și amânarea unei rezoluții privind fondurile de pensii de la Pilonul II, fluctuațiile majore induse de proiectul privind plafonarea prețului gazelor naturale și furtuna declarațiilor privind Digi Communications au lăsat urme pe bursă. Actorii din piață vorbesc despre „pagubele colaterale” și încearcă să le digere, dar vor pe cât posibil ca factorii de incertitudini să fie eliminați. „Ne dorim o piață în care zgomotul politic să fie din ce în ce mai mic”, spune Adrian Tănase, directorul general al Bursei de Valori București.

Administratorii fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) vor achita Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) un comision de 0,5% din sumele virate lunar de Casă drept contribuții la fonduri ale participanților la pilonul II, parte din contribuțiile totale de asigurări sociale la sistemul public de pensii ale acestora, prevede proiectul noii legi a pensiilor.

Din luna septembrie încep mandatele pe 2 ani și jumătate ani în grupurile stakeholderilor de pe lângă autoritatea de reglementare și supraveghere pe segmentul asigurăților și fondurilor de pensii private EIOPA, iar în aceste foruri au fost desemnați 3 români, respectiv Monica Calu de la Asociația Pro Consumatori, Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) și avocatul Cătălin Oroviceanu de la Asociația Participanților la Fondurile de Pensii (PFP).

Așteptările din industria fondurilor deschise de investiții sunt moderat-optimiste față de parcursul burselor în următoarele luni. Riscurile principale la nivel intern vin din zona politică, în special legate de Pilonul II, iar din plan extern sunt elemente care pot imprima volatilitate ridicată piețelor.

Ultimele săptămâni de tranzacționare în care investitorii au fost alimentați negativ de perspectiva ajustării schemei fondurilor de pensi au conturat pe graficul zilnic al indicelui BET un semnal tehnic negativ de regulă în piețele mature cu un grad de credibilitate sporit, respectiv așa-zisa „intersecție a morții”, dată de trecerea mediei mobile exponențiale de 55 de zile sub media mobilă exponențială de 200 de zile, cea care definește trendul.

Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de aproximativ 1,885 miliarde de lei, la 30 aprilie 2018, în creștere cu 15,54% față de nivelul de la 30 aprilie 2017, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Accelerarea creșterii randamentelor pe piața titlurilor de stat românești din ultimele săptămâni pune presiune pe bursă. Investitorii ar putea cere în viitor performanțe în creștere. În măsură în care profiturile și politicile de dividend nu vor ține pasul cu exigențele capitalului de risc, cotațiile de la BVB ar putea încerca să găsească puncte de echilibru la niveluri inferioare celor actuale.