Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de peste 2,4 miliarde de lei, la 30 septembrie 2019, în creștere cu 21,4% comparativ cu nivelul de la 30 septembrie 2018, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de peste 2,27 miliarde de lei, la 30 iunie 2019, în creștere cu 20,34% comparativ cu nivelul de la 30 iunie 2018, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară.
Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de peste 2,21 miliarde de lei, la 31 mai 2019, în creștere cu 18,1% comparativ cu nivelul de la 31 mai 2018, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 53,41 miliarde de lei, la 31 mai 2019, în creștere cu 24,18% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Fondurile de pensii, fondurile de investiții și companiile de asigurări au procentaje sporite din PIB, iar jucători din această industrie au plasamente relevante în piața de acțiuni. Sectorul pensiilor și cel al fondurilor de investiții au deopotrivă plasamente de câte peste 2 miliarde euro, conform datelor centralizate de supraveghetorul pieței, ASF.
Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de peste 2,17 miliarde de lei, la 30 aprilie 2019, în creștere cu 15,1% comparativ cu nivelul de la 30 aprilie 2018, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 52,26 miliarde de lei, la 30 aprilie 2019, în creștere cu 21,42% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
După ce a acumulat dețineri de peste 5% la transportatorii energetici Transgaz și Transelectrica, fondurile de pensii NN au atins acest prag și la Sphera Franchise Group, cea care deține KFC și Pizza Hut.
Asociația Participanților în Fonduri de Pensii solicită Guvernului clarificări cu privire la viitorul sistemului de pensii private obligatorii din România. Asociația are în vedere în principal măsurile ce vor fi întreprinse pentru modificarea OUG 114/2018 referitoare la Pilonul 2 în vederea relaxării cerințelor de capital suplimentar, măsuri promise de autorități încă de la finalul lunii martie. Asociația Participanților sugerează Guvernului constituirea unui grup de lucru cuprinzând toate părțile interesate pentru a ajunge la o concluzie referitoare la modul de funcționare a Pilonului 2 în România.
Guvernul Poloniei intenționează să transfere activele administrate de fondurile private de pensii de Pilon II (OFE) în conturi de pensii individuale, în cadrul procesului de reformare a sistemului de pensii, a anunțat premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Guvernul discută în această perioadă cu reprezentanți ai băncilor, administratorilor de pensii Pilon II si ai companiilor din energie și telecom variante de modificare a OUG 114 acceptabile pentru Executiv, dar și pentru companii, astfel că în săptămâna care începe pe 18 martie coaliția PSD-ALDE să discute cu premierul Viorica Dancila și cu miniștrii de resort ai domeniilor respective "o eventuală ordonanță, care să completeze ordonanța 114 în aceste domenii", a declarat astăzi liderul PSD, Liviu Dragnea. OUG 114 a introdus la finele anului trecut o serie de taxe noi cu impact puternic în econoomie, cum este taxa pe activele bancare, taxele pe companiile din energie și telecom, dar si noi condiții de capital și comisioane pentru administratorii de pensii Pilon II.
Afirmațiile recente ale economistului șef al BNR, Valentin Lazea, că mulți administratori de fonduri de pensii Pilon II se gândesc să se retragă din România, nu reflectă, probabil, poziția băncii centrale, care transmite, însă, oricum, prea multe mesaje nepotrivite, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Nicolas Firzli, General Manager al unei organizații privind sistemele de pensii la nivel mondial, spune că aceste entități sunt investitorii pe termen lung, stabili, de preferat să fie investiți pe bursele naționale, prin contrast cu capitalul speculativ. Existența unor fonduri de pensii românești asigură și suveranitatea finanicară a țării, sintetizează Lucian Anghel, președinte al Bursei de Valori București.
De la jumătatea acestui an, în Polonia intră în vigoare o nouă schemă care să stimuleze economisirea pe termen lung și care relansează industria fondurilor de pensii private, victima unor „naționalizări” în anii trecuți. La contribuțiile angajatorilor și salariaților se adaugă o primă anuală de la stat.
Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a anunțat, marți, randamentul mediu anual realizat de toate fondurile din Pilonul II, de la început și până la finalul anului trecut, a fost de 8,03%, mult peste rata totală a inflației din perioada respectivă. Asociația a subliniat că, anul trecut, adoptarea OUG 114 a adus scăderi severe pe Bursa de la București.
Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, avertizează că Ordonanța de Urgență 114/2018 riscă să doboare un Pilon II al fondurilor de pensii despre care chiar Guvernul actual recunoaște că are un rol benefic în finanțarea economiei.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 48 miliarde de lei, la 31 ianuarie 2019, în creștere cu 17,1% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) aveau active în valoare de 47,6 miliarde de lei, la 31 decembrie 2018, în creștere cu 19,7% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 48,19 miliarde de lei, la 30 noiembrie 2018, în creștere cu 23,51% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Măsurile fiscale anunțate de Guvern săptămâna aceasta lovesc dur în bănci și fonduri de pensii, care, coincidență sau nu, sunt cei mai mari creditori ai executivului. Împreună, băncile și fondurile de pensii au împrumutat Guvernului circa două treimi din banii obținuți de acesta prin emisiuni de titluri de stat pe piața internă. Pe lângă bănci și fondurile locale de pensii (Pilon II și Pilon III), investitorii străini dețin și ei aproximativ 18% din datoria statului.
Contributorii la Pilonul II de pensii nu vor putea să își retragă banii efectiv, Guvernul analizând la acest moment o serie de variante, precum opțiunea de a transfera fondurile sau de a le investi în titluri de stat, a anunțat astăzi liderul PSD, Liviu Dragnea, precizând că ordonanța de urgență care se referă și la acest subiect va fi adoptată mâine de Guvern.
Comisioanele administratorilor pensiilor private vor fi diminuate, o parte din banii percepuți drept comision de contribuție urmând să revină tot statului, mai exact casei de pensii, iar contributorii, inclusiv cei la Pilonul II, vor avea posibilitatea retragerii anticipate, înainte de pensionare, prin aplicarea unei taxe de retragere de 2% din suma acumulată, potrivit unor măsuri pregătite de Guvern, prezentate azi de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a anunțat joi că fondurile private de pensii au plătit către clienți peste 322 milioane de lei (69,1 milioane de euro) de la înființare, în 2008, și până în prezent.
Chiar dacă statul ar prelua activele de la administratorii fondurilor de pensii, impactul la BVB ar fi mic asupra cotațiilor întrucât pe actualele niveluri de evaluare ar apărea contrapartea la cumpărare din partea investitorilor nerezidenți. „Abia așteaptă investitorii străini prețuri bune”, spune un manager de fond.