Rezultatele 1 - 25 din 96 pentru "forta"

Patru membri ai grupului parlamentar PNL vor să modifice Legea Jandarmeriei pentru a obliga forțele acesteia ca, în cazul în care consideră că situațiile cu care se confruntă în teren impun folosirea de substanțe lacrimogene, să includă în somațiile prealabile adresate obligatoriu înainte de intervenție persoanelor considerate agresive și informații tehnice despre substanțele respective.

Costul orar al forței de muncă a crescut cu 1,8% în UE și cu 1,6% în zona euro, în trimestrul trei din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, iar cele mai ridicate costuri cu mâna de lucru sunt în Slovacia, Cehia, Portugalia și România, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creștere de 5,68% în trimestrul 3, față de același trimestru din 2019, iar față de trimestrul 2 a înregistrat o rată de creștere de 1,36%, a anunțat vineri Institutul Național de Statistică (INS).

Cele 14 miliarde de euro strânse de Comisia Europeană la ultima licitație de obligațiuni cu impact social au fost transferate către 9 state membre, printre care Croația, Italia și Slovenia, România nefiind nici de această dată pe lista beneficiarilor.

Dezvoltatorul imobiliar Nepi Rockcastle este interesat să participe la o licitație publică de selecție a investitorului pentru dezvoltarea proiectului de la Romexpo și să ofere un preț pentru acel teren.

Costul orar al forței de muncă în al doilea trimestru al anului a înregistrat o rată de creștere de 11,47% față de trimestrul precedent și de 16,11% față de același trimestru al anului anterior, determinată în principal de întreruperea activității în contextul Covid-19, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Dreptul de proprietate asupra terenurilor Romexpo va fi transmis în mod gratuit Camerei de Comerț și Industrie a României, care le deține acum doar în folosință gratuită. Măsura a fost prevăzută într-un proiect de lege inițiat de PMP, dar susținut atât de PSD, cât și de PNL și care a fost adoptat miercuri de Camera Deputaților, în caiitate de for decizional al Parlamentului.

Piața europeană a muncii s-a prăbușit într-un ritm record în al doilea trimestru din 2020, restricțiile aferente pandemiei de Covid-19 reușind să "șteargă" aproape jumătate din locurile de muncă înființate în zona euro după ultima recesiune.

Trimestrul I din 2020 a fost primul, după mai mulți ani, în care România nu a înregistrat cea mai mare creștere a costului cu forța de muncă din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat.

Costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creștere de 2,33% față de trimestrul precedent și de 10,20% față de același trimestru al anului anterior, potrivit datelor anunțate joi de Institutul Național de Statistică (INS).

Forța de muncă din agricultură s-a caracterizat în ultimele decenii ca având un nivel ridicat de îmbătrânire și un nivel redus de pregătire profesională. Fermierii spun că, în ultimii cinci ani, salariile s-au dublat, dar, în ciuda acestor creșteri, românii preferă să plece în străinătate.

Rata de ocupare a forței de muncă din Germania a scăzut la un nivel fără precedent, din cauza impactului avut de pandemia de coroanvirus asupra economiei care este motorul de creștere al Europei, potrivit datelor institutului de cercetări Ifo, citate de CNBC.

În contextul răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și al restricțiilor de circulație/ de activitate dispuse de autoritățile abilitate la nivel național, părțile unui contract comercial internațional se pot regăsi în imposibilitatea absolută de executare a obligațiilor asumate.

Proprietarul unei ferme britanice a cheltuit 40.000 de lire sterline pentru a aduce 150 de muncitori români experimentați în Marea Britanie, care să-i învețe pe culegătorii britanici necalificați cum să recolteze fructe și legume.

Fermele europene, dependente de muncitorii din statele mai sărace, ca România sau Bulgaria, se confruntă cu lipsa acută a lucrătorilor din cauza pandemiei, ceea ce creează temeri legate de creșterea prețurilor, putrezirea recoltelor rămase neculese sau lipsa fructelor și legumelor proaspete din magazine, potrivit Financial Times.

Instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pot organiza și derula, pe durata stării de urgență, proceduri de atribuire în vederea încheierii de acorduri-cadru, pentru acoperirea necesarului de mijloace specifice de protecție și intervenție, prin procedura de negociere fără publicare prealabilă, prevede Decretul prezidențial de prelungire cu 30 de zile a stării de urgență, semnat astăzi de președintele Klaus Iohannis.

O inițiativă legislativă propune scutirea companiilor de plata tarifelor percepute firmelor de către Camera de Comerț pentru avizarea existenței cazului de forță majoră, pe perioada stării de urgență instituite ca urmare a pandemiei de coronavirus. În schimb, un alt proiect ar obliga firmele să plătească și 100 euro anual pentru înscrierea în Catalogul firmelor, întocmit de Cameră, în timp ce administratorii firmelor vor fi obligați să obțină un certificat de competență, emis în urma absolvirii unui curs. Proiectul mai urmărește și acordarea Camerei de Comerț a dreptului de proprietate asupra terenurilor Romexpo, acestea fiindu-i în prezent date doar în folosință gratuită.

Blocul Național Sindical (BNS) a solicitat Guvernului suspendarea aplicării articolului 50 litera f din Codul Muncii, care prevede suspendarea contractului de muncă pentru caz de forță majoră, se precizează într-un comunicat remis marți de organizația sindicală.

România a avut, și în ultimul trimestru, cea mai mare creștere a costului cu forța de muncă suportat de companii, de 12% față de perioada echivalentă din 2018, avansul fiind de peste 4 ori mai rapid decât cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene, de 2,7%, arată datele publicate de Eurostat.

Costul orar cu forța de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut, în ultimul trimestru din 2019, cu 12,3%, comparativ cu același trimestru al anului anterior, arată datele publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS).

Faptul că bacșișul nu este reglementat în România și, implicit, angajații din servicii câștigă mai puțin este un argument în plus pentru ca românii să plece la muncă în afara țării, a atenționat Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro.

Statul român ar trebui să reglementeze situația forței de muncă venite din străinătate, pentru că nu e normal ca o firmă să cheltuiască 2-3.000 de euro pentru a aduce un angajat din afara țării pentru ca, mai apoi, firma concurentă să i-l poată "fura" după puțin timp, cu 50 de euro în plus la salariu, a transmis Ray F. Iunius, director de dezvoltare și profesor la Ecole hôtelière de Lausanne și Universitatea din Lausanne (HEC), la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro.

Angajații care demisionează după absolvirea unor programe de perfecționare profesională, ale căror costuri au fost suportate de angajatori, sunt obligați să restituie sumele angajatorilor, dacă este stipulată în contract o astfel de clauză, a transmis Larisa Papp, Director la Direcția Relații de Muncă, Inspecția Muncii, la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro.

Angajații străini și români n-ar trebui să fie ținuți cu forța într-un loc de muncă și nici o mărire de salariu nu este suficientă, ci trebuie să li se asigure condițiile pentru a fi fericiți, a afirmat omul de afaceri Dragoș Anastasiu, președintele grupului Eurolines și al Camerei de comerț româno-germane, la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro.

Răzvan Pîrjol, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, responsabil în administrație pentru turismul românesc, atenționează că, în prezent, în România, există o ruptură între angajator și angajat, prezentându-se chiar pe sine ca exemplu în acest sens prin faptul că, atunci când era angajat, se simțea neînțeles, exploatat și subplătit, iar ulterior, devenit angajator, s-a simțit tot neînțeles și exploatat, dar și, eventual, furat.