Rezultatele 1 - 25 din 88 pentru "forta de munca"

București, Brașov, Constanța, Timișoara, Cluj și Iași sunt orașele de unde vin cele mai multe cereri de personal din partea rețelelor din retailul alimentar. Jucătorii din piața serviciilor de trade marketing și vânzări din țară se confruntă astăzi cu găsirea candidaților potriviți, într-o perioadă extrem de delicată, în care toate deciziile sunt luate în funcție de măsurile dictate de pandemie.

Străinii reprezintă 1,1% dintre angajații din România, potrivit calculelor Profit.ro, cei din afara UE, SEE sau Elveția, având o pondere de numai 0,84% din total. Numărul acestora este destul de redus, în contextul în care autoritățile au aprobat în fiecare an aducerea de noi contingente de câteva zeci de mii de angajați. Recent, Guvernul a adoptat o hotărâre, anunțată anterior de Profit.ro, prin care este dublat numărul avizelor acordate muncitorilor străini. La finele anului trecut, Guvernul Cîțu a revizuit estimările pentru 2021 și a stabilit un contingent mai mic, de 25.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă. Executivul pregătise majorarea cu 10.000 a contingentului de lucrători străini, dar acum numărul a fost stabilit la un total de 50.000 de lucrători.

Costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat în primul trimestru din acest an o rată de scădere de 2,58%, față de trimestrul precedent și o rată de creștere de 5,56% comparativ cu aceeași perioadă din 2020, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Industria de morărit și panificație se confruntă cu un deficit al forței de muncă de peste 10%, în condițiile în care în acest domeniu lucrează în jur de 60.000 de oameni, susține președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase - ROMPAN, Aurel Popescu.

Piața forței de muncă din Uniunea Europeană a fost afectată semnificativ, în 2020, de impactul pandemiei de coronavirus (COVID-19), iar rata ocupării forței de muncă la persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani s-a redus la 72,4%, în scădere cu 0,7 puncte procentuale (pp) față de 2019, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat în trimestrul IV 2020 o rată de creștere de 2,61% față de trimestrul precedent și o rată de creștere de 8,69% comparativ cu ultimele trei luni din 2019, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Costul orar al forței de muncă a crescut cu 1,8% în UE și cu 1,6% în zona euro, în trimestrul trei din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, iar cele mai ridicate costuri cu mâna de lucru sunt în Slovacia, Cehia, Portugalia și România, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creștere de 5,68% în trimestrul 3, față de același trimestru din 2019, iar față de trimestrul 2 a înregistrat o rată de creștere de 1,36%, a anunțat vineri Institutul Național de Statistică (INS).

Cele 14 miliarde de euro strânse de Comisia Europeană la ultima licitație de obligațiuni cu impact social au fost transferate către 9 state membre, printre care Croația, Italia și Slovenia, România nefiind nici de această dată pe lista beneficiarilor.

Costul orar al forței de muncă în al doilea trimestru al anului a înregistrat o rată de creștere de 11,47% față de trimestrul precedent și de 16,11% față de același trimestru al anului anterior, determinată în principal de întreruperea activității în contextul Covid-19, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Piața europeană a muncii s-a prăbușit într-un ritm record în al doilea trimestru din 2020, restricțiile aferente pandemiei de Covid-19 reușind să "șteargă" aproape jumătate din locurile de muncă înființate în zona euro după ultima recesiune.

Trimestrul I din 2020 a fost primul, după mai mulți ani, în care România nu a înregistrat cea mai mare creștere a costului cu forța de muncă din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat.

Costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creștere de 2,33% față de trimestrul precedent și de 10,20% față de același trimestru al anului anterior, potrivit datelor anunțate joi de Institutul Național de Statistică (INS).

Forța de muncă din agricultură s-a caracterizat în ultimele decenii ca având un nivel ridicat de îmbătrânire și un nivel redus de pregătire profesională. Fermierii spun că, în ultimii cinci ani, salariile s-au dublat, dar, în ciuda acestor creșteri, românii preferă să plece în străinătate.

Rata de ocupare a forței de muncă din Germania a scăzut la un nivel fără precedent, din cauza impactului avut de pandemia de coroanvirus asupra economiei care este motorul de creștere al Europei, potrivit datelor institutului de cercetări Ifo, citate de CNBC.

Proprietarul unei ferme britanice a cheltuit 40.000 de lire sterline pentru a aduce 150 de muncitori români experimentați în Marea Britanie, care să-i învețe pe culegătorii britanici necalificați cum să recolteze fructe și legume.

Fermele europene, dependente de muncitorii din statele mai sărace, ca România sau Bulgaria, se confruntă cu lipsa acută a lucrătorilor din cauza pandemiei, ceea ce creează temeri legate de creșterea prețurilor, putrezirea recoltelor rămase neculese sau lipsa fructelor și legumelor proaspete din magazine, potrivit Financial Times.

Blocul Național Sindical (BNS) a solicitat Guvernului suspendarea aplicării articolului 50 litera f din Codul Muncii, care prevede suspendarea contractului de muncă pentru caz de forță majoră, se precizează într-un comunicat remis marți de organizația sindicală.

România a avut, și în ultimul trimestru, cea mai mare creștere a costului cu forța de muncă suportat de companii, de 12% față de perioada echivalentă din 2018, avansul fiind de peste 4 ori mai rapid decât cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene, de 2,7%, arată datele publicate de Eurostat.

Costul orar cu forța de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut, în ultimul trimestru din 2019, cu 12,3%, comparativ cu același trimestru al anului anterior, arată datele publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS).

Faptul că bacșișul nu este reglementat în România și, implicit, angajații din servicii câștigă mai puțin este un argument în plus pentru ca românii să plece la muncă în afara țării, a atenționat Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro.

Statul român ar trebui să reglementeze situația forței de muncă venite din străinătate, pentru că nu e normal ca o firmă să cheltuiască 2-3.000 de euro pentru a aduce un angajat din afara țării pentru ca, mai apoi, firma concurentă să i-l poată "fura" după puțin timp, cu 50 de euro în plus la salariu, a transmis Ray F. Iunius, director de dezvoltare și profesor la Ecole hôtelière de Lausanne și Universitatea din Lausanne (HEC), la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro.

Angajații care demisionează după absolvirea unor programe de perfecționare profesională, ale căror costuri au fost suportate de angajatori, sunt obligați să restituie sumele angajatorilor, dacă este stipulată în contract o astfel de clauză, a transmis Larisa Papp, Director la Direcția Relații de Muncă, Inspecția Muncii, la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro.

Angajații străini și români n-ar trebui să fie ținuți cu forța într-un loc de muncă și nici o mărire de salariu nu este suficientă, ci trebuie să li se asigure condițiile pentru a fi fericiți, a afirmat omul de afaceri Dragoș Anastasiu, președintele grupului Eurolines și al Camerei de comerț româno-germane, la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro.

Răzvan Pîrjol, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, responsabil în administrație pentru turismul românesc, atenționează că, în prezent, în România, există o ruptură între angajator și angajat, prezentându-se chiar pe sine ca exemplu în acest sens prin faptul că, atunci când era angajat, se simțea neînțeles, exploatat și subplătit, iar ulterior, devenit angajator, s-a simțit tot neînțeles și exploatat, dar și, eventual, furat.