Rezultatele 1 - 25 din 82 pentru "forta de munca"

Costul orar al forței de muncă a crescut cu 1,8% în UE și cu 1,6% în zona euro, în trimestrul trei din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, iar cele mai ridicate costuri cu mâna de lucru sunt în Slovacia, Cehia, Portugalia și România, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creștere de 5,68% în trimestrul 3, față de același trimestru din 2019, iar față de trimestrul 2 a înregistrat o rată de creștere de 1,36%, a anunțat vineri Institutul Național de Statistică (INS).

Cele 14 miliarde de euro strânse de Comisia Europeană la ultima licitație de obligațiuni cu impact social au fost transferate către 9 state membre, printre care Croația, Italia și Slovenia, România nefiind nici de această dată pe lista beneficiarilor.

Costul orar al forței de muncă în al doilea trimestru al anului a înregistrat o rată de creștere de 11,47% față de trimestrul precedent și de 16,11% față de același trimestru al anului anterior, determinată în principal de întreruperea activității în contextul Covid-19, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Piața europeană a muncii s-a prăbușit într-un ritm record în al doilea trimestru din 2020, restricțiile aferente pandemiei de Covid-19 reușind să "șteargă" aproape jumătate din locurile de muncă înființate în zona euro după ultima recesiune.

Trimestrul I din 2020 a fost primul, după mai mulți ani, în care România nu a înregistrat cea mai mare creștere a costului cu forța de muncă din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat.

Costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creștere de 2,33% față de trimestrul precedent și de 10,20% față de același trimestru al anului anterior, potrivit datelor anunțate joi de Institutul Național de Statistică (INS).

Forța de muncă din agricultură s-a caracterizat în ultimele decenii ca având un nivel ridicat de îmbătrânire și un nivel redus de pregătire profesională. Fermierii spun că, în ultimii cinci ani, salariile s-au dublat, dar, în ciuda acestor creșteri, românii preferă să plece în străinătate.

Rata de ocupare a forței de muncă din Germania a scăzut la un nivel fără precedent, din cauza impactului avut de pandemia de coroanvirus asupra economiei care este motorul de creștere al Europei, potrivit datelor institutului de cercetări Ifo, citate de CNBC.

Proprietarul unei ferme britanice a cheltuit 40.000 de lire sterline pentru a aduce 150 de muncitori români experimentați în Marea Britanie, care să-i învețe pe culegătorii britanici necalificați cum să recolteze fructe și legume.

Fermele europene, dependente de muncitorii din statele mai sărace, ca România sau Bulgaria, se confruntă cu lipsa acută a lucrătorilor din cauza pandemiei, ceea ce creează temeri legate de creșterea prețurilor, putrezirea recoltelor rămase neculese sau lipsa fructelor și legumelor proaspete din magazine, potrivit Financial Times.

Blocul Național Sindical (BNS) a solicitat Guvernului suspendarea aplicării articolului 50 litera f din Codul Muncii, care prevede suspendarea contractului de muncă pentru caz de forță majoră, se precizează într-un comunicat remis marți de organizația sindicală.

România a avut, și în ultimul trimestru, cea mai mare creștere a costului cu forța de muncă suportat de companii, de 12% față de perioada echivalentă din 2018, avansul fiind de peste 4 ori mai rapid decât cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene, de 2,7%, arată datele publicate de Eurostat.

Costul orar cu forța de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut, în ultimul trimestru din 2019, cu 12,3%, comparativ cu același trimestru al anului anterior, arată datele publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS).

Faptul că bacșișul nu este reglementat în România și, implicit, angajații din servicii câștigă mai puțin este un argument în plus pentru ca românii să plece la muncă în afara țării, a atenționat Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro.

Statul român ar trebui să reglementeze situația forței de muncă venite din străinătate, pentru că nu e normal ca o firmă să cheltuiască 2-3.000 de euro pentru a aduce un angajat din afara țării pentru ca, mai apoi, firma concurentă să i-l poată "fura" după puțin timp, cu 50 de euro în plus la salariu, a transmis Ray F. Iunius, director de dezvoltare și profesor la Ecole hôtelière de Lausanne și Universitatea din Lausanne (HEC), la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro.

Angajații care demisionează după absolvirea unor programe de perfecționare profesională, ale căror costuri au fost suportate de angajatori, sunt obligați să restituie sumele angajatorilor, dacă este stipulată în contract o astfel de clauză, a transmis Larisa Papp, Director la Direcția Relații de Muncă, Inspecția Muncii, la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro.

Angajații străini și români n-ar trebui să fie ținuți cu forța într-un loc de muncă și nici o mărire de salariu nu este suficientă, ci trebuie să li se asigure condițiile pentru a fi fericiți, a afirmat omul de afaceri Dragoș Anastasiu, președintele grupului Eurolines și al Camerei de comerț româno-germane, la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro.

Răzvan Pîrjol, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, responsabil în administrație pentru turismul românesc, atenționează că, în prezent, în România, există o ruptură între angajator și angajat, prezentându-se chiar pe sine ca exemplu în acest sens prin faptul că, atunci când era angajat, se simțea neînțeles, exploatat și subplătit, iar ulterior, devenit angajator, s-a simțit tot neînțeles și exploatat, dar și, eventual, furat.

Criza de forță de muncă din turismul românesc a făcut posibilă apariția unor situații neverosimile. Sunt hoteluri în România, și nu puține, la care o cameristă fără studii câștigă la fel de mulți bani ca un angajat de la recepție cu studii universitare, iar explicația hotelierilor este că un recepționer cu studii universitare pot găsi foarte ușor, pe când femeie de serviciu se găsește foarte greu, a declarat pentru Profit.ro Ray F. Iunius, director de dezvoltare și profesor la Ecole hôtelière de Lausanne și Universitatea din Lausanne (HEC).

Costul orar cu mâna de lucru în întreaga economie a crescut cu 2,6% în zona euro și cu 3,1% în UE, în trimestrul al treilea 2019 comparativ cu perioada similară a lui 2018, în rândul statelor membre cea mai mare creștere anuală fiind înregistrată și România, 13,2%, potrivit datelor publicate luni de Oficiul european de statistică (Eurostat).

Costul orar cu forța de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut, în trimestrul al treilea, cu 13,18%, comparativ cu același trimestru al anului trecut, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS).

Costul orar cu forța de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut anul trecut cu 14,1%, comparativ cu anul anterior, până la 4.573 lei pe salariat, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în sănătate și asistență socială, arată datele publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS).

Costurile orare cu forța de muncă ale companiilor din România au avut, și în al doilea trimestru al acestui an, cea mai substanțială creștere din Uniunea Europeană, 12,4% în ritm anual, de 4 ori mai mare față de cea de 3,1% consemnată la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de biroul de statistică Eurostat.

Peste 5.000 de locuri de muncă disponibile doar în Cluj-Napoca. Capitala Transilvaniei este unul dintre orașele României care duce o acută lipsă de forță de muncă. Domeniile sunt diverse, dar cea mai căutată profesie este cea de programator. Cum facem să atragem personal calificat, care este tendința pieței muncii, cum îi convingem pe cei din conducerea marilor companii să nu își mute producția în alte țări sunt doar câteva dintre temele care vor fi abordate în cadrul primei întâlniri din seria conferințelor Pactul pentru Muncă, care va avea loc pe 11 septembrie, la Cluj- Napoca.