Rezultatele 1 - 25 din 59 pentru "forta de munca"

Costurile orare cu forța de muncă ale companiilor din România au avut, și în al doilea trimestru al acestui an, cea mai substanțială creștere din Uniunea Europeană, 12,4% în ritm anual, de 4 ori mai mare față de cea de 3,1% consemnată la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de biroul de statistică Eurostat.

Peste 5.000 de locuri de muncă disponibile doar în Cluj-Napoca. Capitala Transilvaniei este unul dintre orașele României care duce o acută lipsă de forță de muncă. Domeniile sunt diverse, dar cea mai căutată profesie este cea de programator. Cum facem să atragem personal calificat, care este tendința pieței muncii, cum îi convingem pe cei din conducerea marilor companii să nu își mute producția în alte țări sunt doar câteva dintre temele care vor fi abordate în cadrul primei întâlniri din seria conferințelor Pactul pentru Muncă, care va avea loc pe 11 septembrie, la Cluj- Napoca.

Statele din Europa Centrală, de Est și Europa de Sud-Est (CESEE) sunt mai afectate decât cele din Europa de Vest de îmbătrânirea și reducerea populației și, totodată, mai puțin pregătite să facă față acestor fenomene, ceea ce reprezintă un risc pentru procesul de convergență, consideră oficialii Fondul Monetar Internațional (FMI).

Elveția va avea în următorii zece ani o jumătate de milion de locuri de muncă vacante, ca urmare a lipsei muncitorilor - cauzată de pensionări și de schimbările structurale pe piața muncii - conform unei previziuni a UBS. Dar imigrația nu ar trebui să fie singurul răspuns la deficit, arată raportul citat de publicația TheLocal.ch, preluată de News.ro.

Două treimi dintre companiile românești sunt decise să investească semnificativ în digitalizare, în următorii trei ani, în condițiile în care 80% se confruntă, printre altele, cu problema resursei umane calificate. 79% vizează investiții în producție, 50% în control și 46% în planificare, arată rezultatele unui studiu realizat în rândul a peste 300 de companii din industria românească.

Principala problemă cu care se confruntă companiile de externalizare în România este deficitul de forță de muncă, aceasta fiind o problemă care crește în continuare și care ar trebui abordată de către toți jucătorii din piață, iar Telus România are în plan să recruteze 600 de noi angajați până în luna iunie, a declarat, la solicitarea News.ro, cofondatorul si vice-președintele pentru Europa al Telus International, Grégoire Vigroux.

În 2018 comparativ cu 2017, costul orar cu mâna de lucru în întreaga economie (excluzând agricultura și administrația publică) exprimat în euro a crescut cu 2,7% în Uniunea Europeană și de 2,2% în zona euro, arată datele publicate joi de Eurostat.

După cinci ani în care ponderea liderilor de organizații din țara noastră care mizau pe o creștere mai mare a economiei mondiale a fost semnificativ superioară celei a directorilor de companii care prognozau scăderi ale ritmului de creștere, ediția din acest an Raportui PwC Global CEO Survey aduce o inversare a situației

Costurile orare cu forța de muncă ale companiilor din România au avut, și în ultimul trimestru al anului trecut, cea mai substanțială creștere din Uniunea Europeană, 13,1% în ritm anual, de aproape 5 ori mai mare față de cea de 2,8% consemnată la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de biroul de statistică Eurostat.

Economia României va avea nevoie, într-un interval de 5 ani, de peste jumătate de milion de persoane în plus pe piața forței de muncă, necesar care nu poate fi acoperit din resursele de muncă interne dacă nu sunt adoptate rapid o serie de măsuri, relevă un studiu realizat de Confederația Patronală Concordia și Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române.

Modelul de creștere economică din România, bazată pe consumul intern, afectează capacitatea țării de a atinge standardele de viață din Uniunea Europeană într-un mod sustenabil, potrivit Comisiei Europene, care avertizează că majorările salariale semnificative și forța de muncă în scădere riscă să submineze abilitatea României de concura la nivel internațional.

Costurile orare cu forța de muncă ale companiilor din România au avut, și în trimestrul al treilea, cea mai substanțială creștere din Uniunea Europeană, 13,9% în ritm anual, de peste 5 ori mai mare față de cea de 2,7% consemnată la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate vineri de biroul de statistică Eurostat.

Creșterea salariului minim în sectorul construcțiilor la 500 de euro net și reducerea impozitării de la 45% la 20%, măsuri propuse Guvernului de către companii din construcții, nu vor avea un impact major asupra sectorului, întrucât cele mai multe companii internaționale oferă salarii peste nivelul minim pe economie pentru atragerea specialiștilor, dar va fi un prim pas în stoparea crizei din domeniu, spune Călin Bichir, director general Acvatot.

La începutul lunii noiembrie s-a publicat o lege (247/2018) prin care au fost aduse o serie de modificări legislației ce reglementează dreptul de muncă și ședere a cetățenilor străini în România. Cea mai importantă schimbare o reprezintă reducerea salariului minim de încadrare pentru cetățenii străini. Astfel, în acest moment, similar cu angajații români, cetățenii străini pot fi încadrați în muncă în baza unui venit salarial egal cu salariul minim pe economie, față de salariul mediu brut pe economie, pragul minim de încadrare anterior. Tot din perspectiva costului salarial, a fost redus salariul minim de încadrare pentru lucrătorii înalt calificați, de la patru la două salarii medii brute pe economie.

Numărul mediu anual de locuri de muncă vacante din economie, un indicator al deficitului de forță de muncă la nivel național, a crescut în al treilea trimestru al acestui an cu 2.300 față de trimestrul anterior, până la 63.700, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).

Proiectele de construcții din România, Polonia și alte țări est-europene dispun de banii necesari, dar nu și de suficienți oameni, scrie Bloomberg.

O treime dintre membrii Consiliului Investitorilor Străini (FIC) consideră că România este lipsită de competitivitate în domeniul fiscal, o revenire la normal a percepției, după ce schimbările fiscale, implementate sau doar anunțate, au urcat procentajul nemulțumiților la aproximativ două treimi în toamna anului trecut și în primăvara acestui an, arată un sondaj al FIC. Pe de altă parte, s-a acutizat o altă problemă, pentru prima dată mai mult de jumătate dintre participanții la sondaj afirmând că România nu mai este competitivă din punctul de vedere al disponibilității forței de muncă calificate.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a anunțat miercuri că, pentru prima dată din 2015 până în prezent, de când realizează un chestionar în rândul membrilor săi, majoritatea respondenților a declarat că România nu mai este competitivă din punctul de vedere al disponibilității forței de muncă calificate. Totodată, lipsa predictibilității și a investițiilor erodează competitivitatea economiei.

Costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2017, față de anul anterior, a crescut cu 14,7%, până la 4.008 lei pe salariat, în condițiile în care câștigul salarial mediu lunar brut a urcat tot cu 14,7%, până la 3.223 lei, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

Costul total al forței de muncă în România a înregistrat cea mare creștere din rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în trimestrul doi din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, conform datelor publicate vineri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

Costul orar cu forța de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 15,6%, forma ajustată după numărul zilelor lucrătoare, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în sănătate și asistență socială, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).

Fenomenul atragerii în România a muncitorilor din țări considerate exotice, pe fondul lipsei forței de muncă locală, ia amploare, cele mai multe firme care au apelat la această strategie fiind din industria hotelurilor și a restaurantelor, industria ușoară, agricultură, construcții, servicii. Majoritatea angajaților străini vin din Filipine, Nepal, Vietnam, India, Indonezia, Thailanda, țări în care nivelul de trai este sub cel al României. "În 50 de ani, importul forței de muncă va deveni o necesitate, dublată și de evoluția demografică negativă la nivelul României".

Criza forței de muncă mușcă din hotelierii de la mare pe mai multe segmente, cea mai afectată fiind partea de restaurante. Din lipsa personalului, mulți dintre hotelieri încearcă să externalizeze serviciile de alimentație, dar găsesc tot mai greu firme dispuse să preia această activitate, iar unii chiar renunță definitiv la servirea mesei pentru turiști, pierzând, astfel, din start o cincime din volumul vânzărilor. Hotelierii le restituie turiștilor banii încasați pe micul dejun, alții îi trimit să mănânce la vecini.

Criza de personal din turism se repercutează puternic pe litoral, unde multe dintre hoteluri și restaurante au ajuns să aibă mai mult de jumătate dintre angajați tineri cu vârste între 16 și 18 ani. Angajatorii nu sunt deloc mulțumiți cu această soluție, pentru că legea îi obligă să-i plătească pentru 8 ore, dar aceștia să muncească doar 6 ore pe zi și fără să lucreze în ture de noapte. O soluție oricum cu probleme:"Vin să câștige un ban, dar pierd nopțile prin cluburi, după o lună cedează și se întorc la părinți".

România a avut, în primul trimestru, cea mai mare creștere a costului cu forța de muncă suportat de companii, de 12,7% față de perioada echivalentă din 2017, avansul fiind de aproape 5 ori mai rapid decât cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene, de 2,7%, arată datele publicate de Eurostat.