Criza energetică începută în 2021 și amplificată masiv de invazia Rusiei asupra Ucrainei din februarie 2022 a pus imensă presiune pe lichiditățile furnizorilor, obligați să pre-finanțeze schema de plafonare a prețurilor, la un moment dat punându-se problema atingerii limitei de expunere a sistemului bancar față de acest sector al economiei.
Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului rexaminarea proiectului de lege cu cele mai recente modificări ale legislației din energie electrică și gaze naturale, fiind vizate schimbările ce vizează relaxarea supraimpozitării în domeniu, regularizările de facturi și semi-reglementarea pieței angro, prin mecanismul de achiziție centralizată la preț fix de 450 lei/MWh.
Getica 95 Com, fostul cel mai mare furnizor de energie electrică de pe piața concurențială românească, controlat și condus de omul de afaceri buzoian Viorel Tudose, rămâne deocamdată în insolvență, după ce instanța de judecată a admis un apel împotriva sentinței din decembrie anul trecut prin care a fost aprobată închiderea procedurii de reorganizare a companiei, dispunându-se rejudecarea.
Strategia de plafonare a prețurilor adoptată de Guvernul român nu a adus multe bucurii, nici consumatorilor, nici furnizorilor, distribuitorilor sau producătorilor, statul fiind unul din câștigătorii crizei în energie, a declarat președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, în cadrul Maratonului Energiei de la Profit News TV.
Statul a decontat până în prezent furnizorilor în totalitate doar sumele aferente compensărilor acordate până la luna iunie 2002, în cazul gazelor naturale, și până în luna august 2022, în cazul energiei electrice, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele Asociației de Energie electrică din România (AFEER), în cadrul Maratonului Energiei de la Profit News TV.
S-ar putea lua în calcul o scădere a prețului angro maxim de 1.300 lei/MWh pe care statul îl decontează furnizorilor de electricitate pentru achizițiile lor, iar la gaze, prețul ar putea fi mai mic pentru populație, dacă întreg consumul casnic ar fi acoperit de producția internă, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, în cadrul Maratonului Energiei de la Profit News TV.
Banii la bugetul de stat destinați plății compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție ale acestora de pe piețele angro și prețurile finale plafonate aplicate prin lege clienților finali vor veni și din mult-discutata contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, în cadrul Maratonului Energiei de la Profit News TV.
Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE) a obținut un acord de principiu din partea Comisiei Europene pentru ca o parte din cheltuielile bugetare cu compensațiile cuvenite furnizorilor de energie și gaze, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție de pe piețele angro ale acestora și prețurile plafonate prin lege aplicate consumatorilor finali, să îi fie rambursate din fonduri UE.
România va cere autorităților europene ca o parte din cheltuielile bugetare cu compensațiile cuvenite furnizorilor de energie și gaze, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție de pe piețele angro ale acestora și prețurile plafonate prin lege aplicate consumatorilor finali, să îi fie rambursate din fonduri UE.
Potrivit execuțiilor bugetare, Ministerul Energiei a plătit în total furnizorilor drept compensații peste 2,11 miliarde lei în primele 4 luni ale anului, iar cel al Muncii – peste 1,11 miliarde lei în primele 3 luni.
Sumele colectate prin supraimpozitare se acumulează la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, de unde sunt redistribuite Ministerelor Energiei și Muncii, pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor.
Sumele încasate în Fondul de Tranziție Energetică nu sunt suficiente finanțării schemelor de compensare rezultate din plafonarea prețurilor la energie pentru consumatorii casnici și non-casnici, Ministerul Energiei elaborând, în acest sens, un proiect de act normativ prin care solicită Guvernului transferarea a 440 de milioane de lei din impozitele încasate de la producătorii de gaze offshore și onshore de adâncime.
Engie România a început să trimită, pe lângă factura la gaze, și notificări clienților cărora le expiră contractele.
Intrarea sa în insolvență în iunie 2021 a marcat practic avanpremiera crizei energetice ulterioare în care a intrat România, alături de întreaga Europă, agravată anul acesta de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Guvernul începe să folosească banii proveniți din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali, după ce a modificat Legea offshore pentru a putea face acest lucru.
Cei 79 de furnizori de electricitate cu clienți finali, cei 6 operatori ai rețelelor de distribuție și operatorul de transport Transelectrica trebuie să transmită până astăzi, marți, 13 decembrie, o declarație pe proprie răspundere referitoare la “încadrarea în categoria operatorilor economici care cumpără energie electrică la preț reglementat de 450 lei/MWh” pentru a beneficia de această prevedere introdusă recent de guvern prin OUG 153/2002.
Compania a înregistrat în 2021 pierderi de peste 66 milioane lei, la venituri de aproape 1,8 miliarde lei, și un număr mediu de peste 5.300 de angajați.
Proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit (denumit ″contribuție″) și din care sunt decontate de către stat costurile suportate de furnizorii de energie și gaze cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali.
Furnizorii de energie acuză că intenția Guvernului de a tripla termenul de decontare de către stat a costurilor plafonării prețurilor pentru clienții finali le agravează problemele de lichiditate deja existente și riscă chiar să pună în pericol siguranța aprovizionării pe timpul iernii.
Suma totală verificată de ANRE și transmisă spre decontare în conformitate cu OUG nr. 27/2022 a depășit 6,7 miliarde lei la finalul săptămânii trecute. Furnizorii s-au plâns periodic de întârzieri în decontare, încă de la prima variantă a sistemului de plafonare a prețurilor la energie și gaze, intrată în vigoare de la 1 noiembrie 2021.
Guvernul vrea să modifice Legea offshore pentru a putea folosi sumele încasate din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a încheiat contract cu o firmă de avocatură care îi va furniza consultanță la preluarea altor companii energetice.
Companiile cu activități de comercializare a energiei electrice, furnizori finali, dar și traderi, au înregistrat în primele șase luni ale acestui an un profit net de 1,16 miliarde de lei, arată date ale Ministerului Finanțelor, de 4,3 ori mai mare comparativ cu prima jumătate a anului trecut. Veniturile au crescut în această perioadă de două ori și au ajuns la 26,44 miliarde de lei. Perioada a fost marcată de o creștere accelerată a prețurilor la energie, evoluție vizibilă în veniturile, dar mai ales în profiturile companiilor cu astfel de activități.
Compania Modern Calor, controlată de Consiliul Local Botoșani, care deține și operează o centrala pe gaze în cogenerare de 8,8 MW ce alimentează și sistemul centralizat de încălzire al municipiului, a reușit marți să finalizeze o tranzacție de vânzare de energie electrică cu termen mai mare de o zi pe platforma de contracte bilaterale PCCB-LE-Flex de la bursa de profil OPCOM, fapt care a ajuns să reprezinte un eveniment în actualele condiții de piață.
Constructorul auto american Ford Motor Co. a anunțat că și-a vândut participația de 49% pe care o deținea la societatea mixtă Sollers Ford, ceea ce marchează finalizarea procesului de ieșire de pe piața din Rusia, transmite agenția Bloomberg