Banii colectați anul acesta din celebra contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți vor putea fi transferați Fondului de Tranziție Energetică, din care sunt plătite de către Ministerele Energiei și Muncii compensațiile cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețele angro și prețurile finale plafonate facturate clienților.
Banii colectați anul acesta din celebra contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți vor putea fi transferați Fondului de Tranziție Energetică, din care sunt plătite de către Ministerele Energiei și Muncii compensațiile cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețele angro și prețurile finale plafonate facturate clienților.
În alt proces au mai fost reclamate ca pretins neconstituționale și prevederile legislative prin care a fost impusă supraimpozitarea producătorilor de energie electrică, pentru atragerea la bugetul de stat a sumelor necesare compensării furnizorilor pentru costurile plafonării prețurilor la consumatori, după cum a relatat Profit.ro.
Statul are datorii restante între 2 și 3 miliarde lei la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate prin lege clienților finali, a anunțat Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), într-o întâlnire cu presa.
Parlamentul a decis reducerea cu aproape 31% a cotației maxime pe care statul o decontează furnizorilor de energie electrică pentru achizițiile lor din piețe, în cadrul compensărilor bugetare pentru prețurile finale plafonate aplicate consumatorilor, ca urmare a ieftinirilor angro.
Menținerea plafonului de decont pentru costul furnizorilor cu achiziția energiei electrice, a cărei valoare a fost miercuri coborâtă de la 1300 la 900 lei/MWh, vulnerabilizează inutil piața de energie și siguranța în alimentare și va întârzia revenirea pieței locale la condiții cât mai bune și competitive pentru clienți, susține Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități (ACUE).
Parlamentul a decis reducerea cu aproape 31% a cotației maxime pe care statul o decontează furnizorilor de energie electrică pentru achizițiile lor din piețe, în cadrul compensărilor bugetare pentru prețurile finale plafonate aplicate consumatorilor, ca urmare a ieftinirilor angro.
Criza energetică începută în 2021 și amplificată masiv de invazia Rusiei asupra Ucrainei din februarie 2022 a pus imensă presiune pe lichiditățile furnizorilor, obligați să pre-finanțeze schema de plafonare a prețurilor, la un moment dat punându-se problema atingerii limitei de expunere a sistemului bancar față de acest sector al economiei.
S-ar putea lua în calcul o scădere a prețului angro maxim de 1.300 lei/MWh pe care statul îl decontează furnizorilor de electricitate pentru achizițiile lor, iar la gaze, prețul ar putea fi mai mic pentru populație, dacă întreg consumul casnic ar fi acoperit de producția internă, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, în cadrul Maratonului Energiei de la Profit News TV.
Banii la bugetul de stat destinați plății compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție ale acestora de pe piețele angro și prețurile finale plafonate aplicate prin lege clienților finali vor veni și din mult-discutata contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, în cadrul Maratonului Energiei de la Profit News TV.
Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE) a obținut un acord de principiu din partea Comisiei Europene pentru ca o parte din cheltuielile bugetare cu compensațiile cuvenite furnizorilor de energie și gaze, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție de pe piețele angro ale acestora și prețurile plafonate prin lege aplicate consumatorilor finali, să îi fie rambursate din fonduri UE.
România va cere autorităților europene ca o parte din cheltuielile bugetare cu compensațiile cuvenite furnizorilor de energie și gaze, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție de pe piețele angro ale acestora și prețurile plafonate prin lege aplicate consumatorilor finali, să îi fie rambursate din fonduri UE.
Potrivit execuțiilor bugetare, Ministerul Energiei a plătit în total furnizorilor drept compensații peste 2,11 miliarde lei în primele 4 luni ale anului, iar cel al Muncii – peste 1,11 miliarde lei în primele 3 luni.
Sumele colectate prin supraimpozitare se acumulează la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, de unde sunt redistribuite Ministerelor Energiei și Muncii, pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor.
Sumele încasate în Fondul de Tranziție Energetică nu sunt suficiente finanțării schemelor de compensare rezultate din plafonarea prețurilor la energie pentru consumatorii casnici și non-casnici, Ministerul Energiei elaborând, în acest sens, un proiect de act normativ prin care solicită Guvernului transferarea a 440 de milioane de lei din impozitele încasate de la producătorii de gaze offshore și onshore de adâncime.
Engie România a început să trimită, pe lângă factura la gaze, și notificări clienților cărora le expiră contractele.
Guvernul începe să folosească banii proveniți din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali, după ce a modificat Legea offshore pentru a putea face acest lucru.
Compania a înregistrat în 2021 pierderi de peste 66 milioane lei, la venituri de aproape 1,8 miliarde lei, și un număr mediu de peste 5.300 de angajați.
Proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit (denumit ″contribuție″) și din care sunt decontate de către stat costurile suportate de furnizorii de energie și gaze cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali.
Furnizorii de energie acuză că intenția Guvernului de a tripla termenul de decontare de către stat a costurilor plafonării prețurilor pentru clienții finali le agravează problemele de lichiditate deja existente și riscă chiar să pună în pericol siguranța aprovizionării pe timpul iernii.
Suma totală verificată de ANRE și transmisă spre decontare în conformitate cu OUG nr. 27/2022 a depășit 6,7 miliarde lei la finalul săptămânii trecute. Furnizorii s-au plâns periodic de întârzieri în decontare, încă de la prima variantă a sistemului de plafonare a prețurilor la energie și gaze, intrată în vigoare de la 1 noiembrie 2021.
Guvernul vrea să modifice Legea offshore pentru a putea folosi sumele încasate din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali.
Furnizorul de gaze și electricitate Engie România, unul dintre cei mai mari din țară, nu a putut răspunde cererii unui client noncasnic din sectorul HoReCa, ce dorea electricitate și gaze la un preț fix garantat timp de un an, au declarat, pentru Agerpres, reprezentanții companiei.
Doi dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale și energie electrică din România, la care statul român deține participații minoritare, subsidiarele locale ale giganțului francez Engie și ale celui german E.ON, caută soluții pe fondul scumpirii galopante a energiei și gazelor pe piețelor angro și al obligației legale de a suporta costurile plafonării prețurilor la consumatorii finali, costuri rambursate cu întârziere și nu integral de către Guvern.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a estimat că plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale de iarna trecută va însemna în total pentru bugetul de stat costuri de cel mult 3 miliarde lei, decontările către furnizorii de profil fiind acoperite integral din dividendele primite de Ministerul Energiei din profitul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România.