Cantitatea de gaze depozitată la jumătatea anului se află la cel mai mic nivel al ultimei decade, ceea ce, în condițiile unui declin al producției interne și al unor prețuri în creștere ale petrolului și gazelor de pe piețele internaționale, face ca iarna viitoare să se anunțe una grea, indiferent de starea vremii, și, mai ales, scumpă.
Activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale va fi complet dereglementată de la 1 aprilie 2021. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu va mai stabili nivelul stocurilor minime pe care furnizorii sunt obligați să le "pună deoparte" pentru a avea cu ce să-și alimenteze clienții în sezonul rece (ceea ce nu înseamnă că aceștia nu o vor mai face) și nici nu va mai aproba tarifele practicate de cei doi operatori de înmagazinare din România, Depogaz și Depomureș, acestea urmând a fi liberalizate.
Consumul mediu brut de energie electrică va crește cu circa 1,5% în iarna 2020-2021, față de sezonul rece anterior, iar producția va scădea cu peste 7%, estimează Dispecerul Energetic Național (SEN) din cadrul operatorului de transport și sistem Transelectrica, astfel că România va fi nevoită să importe energie, se arată într-un document guvernamental.
Consumatorii casnici de gaze din România vor plăti prețuri similare celor de anul trecut în pofida unei tendințe de apreciere a cotațiilor pe piețele regionale, susține o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Prețul gazului cu furnizare în iarna viitoare a coborât la 72 de lei/MWh, iar dacă din acesta sunt scăzute tarifele de înmagazinare, se situează cu 10 lei sub prețul plafonat de 68 de lei/MWh impus prin controversata ordonanță OUG 114 și reconfirmat indirect prin ordonanța militară 4.
Supraoferta de gaz existentă pe piața autohtonă și europeană și perspectiva unei diminuări considerabile a consumului non-casnic ca urmare a deciziei guvernului de carantinare a economiei au condus la o ieftinire considerabilă a gazelor naturale pe piețele centralizate. OMV Petrom a fost prima companie care a scos la vânzare gaz cu livrare în iarna viitoare, obținând un preț de 80,08 lei/MWh, cu 30% sub cel realizat anul trecut pentru gazul cu livrare în această iarnă.
Toți operatorii sistemelor naționale de transport al gazelor naturale de pe ruta transbalcanică, respectiv din Bulgaria, Republica Moldova, România și Ucraina,vor participa săptămâna aceasta, pe 12 decembrie, la o întâlnire organizată la Bruxelles de către Directoratul pentru Energie (DG Energy) al Comisiei Europene, dedicată pregătirii asigurării tranzitului în flux invers al gazelor pe coridorul transbalcanic și la care ar putea fi semnat și un act adițional la acordul de interconectare dintre operatorul român Transgaz și cel ucrainean Ukrtransgaz.
Posibilitatea ca Ucraina și Gazprom să nu ajungă la un acord de prelungire a contractului de tranzit, care expiră la finalul acestui an, a determinat companiile din România să înmagazineze până în prezent un nivel record de gaze, peste 30 TWh, recordul precedent fiind înregistrat pe data de 11 noiembrie 2013, când era depozitată o cantitate de 27,825 TWh. Cu toate acestea, în cazul stopării tranzitului gazelor rusești prin Ucraina, România va avea un deficit de gaze de minimum 8,5 TWh chiar și dacă ar intra în iarnă cu depozitele pline.
România va avea nevoie de importuri în valoare de minimum 8,5 TWh iarna viitoare pentru a putea acoperi consumul, chiar și în eventualitatea în care depozitele operate de Romgaz și Engie vor fi pline până la refuz. Și asta într-un scenariu pozitiv, cu o iarnă la fel de blândă ca cea trecută și cu un consum similar, ambele premise fiind cel puțin discutabile. Cantitatea nu este mare comparativ cu alte ierni, însă, în cazul în care acordul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, care expiră pe 31 decembrie, nu va fi prelungit, România nu va avea practic de unde să importe un asemenea volum de gaze.
Trei companii autohtone, cei doi mari furnizori Engie și E.On și proaspăt înființata Valahia Gaz, au fost responsabile în această iarnă pentru 75% din importurile de gaz, care s-au majorat cu 12% față de iarna trecută, în pofida unei vremi favorabile. Surprinzătoare este poziția a doua ocupată de traderul Valahia Gaz, care a reușit performanța de a ocupa în mai puțin de un an de activitate poziția a doua, depășind E.On, companie furnizoare cu peste un milion de clienți și cu o cotă de piață de 35% pe piața reglementată și de 13,4% pe piața concurențială.
România ar putea avea nevoie iarna viitoare de importuri de gaze de peste 15 TWh, în condițiile scăderii naturale a producției și a subvenționării consumului prin adoptarea controversatei OUG 114. Numai că principala rută de import, cea ucraineană, s-ar putea închide în cazul în care Gazprom nu se înțelege cu statul ucrainean privind prelungirea actualului acord, care expiră pe 31 decembrie 2019. Autoritățile române susțin că au un plan de rezervă, plan care însă ar putea extinde o eventuală criză a gazelor și pe piața de electricitate. Consumatorii industriali ar putea rămâne la iarnă nu numai fără gaze, ci și fără curent electric.
Lista a fost întocmită de Ministerul Energiei după consultări cu Transgaz și cu principalii furnizori de gaze din România, respectiv Engie, E.ON, Romgaz și OMV Petrom. Iarna trecută, consumul foarte mare de gaze din producția internă și din stocurile din depozite, determinat de temperaturile scăzute și de reducerea amplă a livrărilor Gazprom, au condus la necesitatea opririi temporare a centralelor Brazi și Iernut.
Iarna trecută, consumul foarte mare de gaze, determinat de temperaturile scăzute, precum și reducerea amplă a livrărilor Gazprom au făcut ca indicatorul de siguranță al sistemului național de transport al gazelor să scadă mai multe zile sub limita de funcționare la parametri normali. Iarna aceasta, un singur producător de energie mai poate interveni pentru a compensa un eventual deficit de alimentare.
Planul de reorganizare a ELCEN, cel mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, a fost votat astăzi de către creditori, conform surselor Profit.ro, compania scăpând astfel, la acest moment, de spectrul falimentului.
Adunarea creditorilor ELCEN în care va fi supusă la vot aprobarea Planul de reorganizare a celui mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, este astăzi. O eventuală oprire a furnizării agentului termic, mai ales în sezonul rece, ar pune în pericol integritatea fizică a 1,2 milioane de locuitori și funcționarea instituțiilor de stat. UPDATE: planul de reorganizare a fost votat de creditori.
Compania și-a bazat decizia de investiție pe o rată internă de rentabilitate a proiectului estimată la 25%. În cifre absolute, asta înseamnă un profit net cumulat de 33 milioane euro pentru o perioadă normală de funcționare de 20 de ani. Clorura de calciu este utilizată în industria de țiței și gaze, ca materie primă pentru fabricarea noroiului de sondă, dar și la întreținerea drumurilor rutiere pe timp de iarnă.
Ministerele Economiei și al Energiei precizează, printr-un comunicat, că aprovizionarea cu gaze naturale, în sezonul rece, va fi asigurată.
Vârful de consum orar la energie electrică a fost înregistrat marți seară în intervalul 18,00-19,00, fiind atins un consum de 19.380 MWh. Ministrul Energiei a acuzat, joi, fostul guvern că nu a asigurat stocurile necesare de cărbune și gaze naturale pentru sezonul rece și a dispus o anchetă la complexurile energetice Oltenia și Hunedoara, precum și în Ministerul Energiei.
Creșterea consumului casnic de gaze, în eventualitatea unei ierni foarte grele, dar și riscul întreruperii livrărilor din Rusia, ar duce la reducerea producției de energie electrică a centralelor pe gaze naturale care asigură echilibrarea sistemului energetic național, fiind nevoie de rezerve suplimentare de la termocentralele pe cărbune și păcură.