Doi giganți bancari francezi, unul dintre ei inclusiv prin intermediul subsidiarei sale din România, s-au implicat în finanțarea costurilor de dezvoltare a celui mai avansat proiect de exploatare de gaze naturale din Marea Neagră, singurul în privința căruia s-a luat decizie finală de investiție și la care lucrările se află într-un stadiu avansat.
Compania ungară de transport al gazelor, FGSZ, a trimis Transgaz o scrisoare prin care anunță realizarea unui test de stres la conducta BRUA pe 2 decembrie, chiar a două zi după Ziua Națională a României, astfel că echipele românești și cele maghiare vor sărbători împreună, a declarat președintele și directorul general al operatorului național de transport al gazelor Transgaz, Ion Sterian. Conducta internațională BRUA a fost recent finalizată de partea română, după cum a relatat în premieră Profit.ro.
Proiectul de modificare a Legii offshore, anunțat ca intenție în premieră luna trecută la Profit Energy.Forum, va include o relaxare a supraimpozitării producției de gaze naturale din Marea Neagră, a declarat secretarul de stat din Ministerul Economiei Niculae Havrileț, la conferința online “Petrolul în noua economiei”, organizat de EM360 și România Durabilă.
Retragerea investitorilor străini din perimetrele românești din Marea Neagră, în principal ca urmare a faptului că exploatarea gazelor offshore nu pare rentabilă în actualele condiții de piață și legislative, îngrijorează autoritățile române, chiar dacă acestea nu recunosc deschis. Șeful Transgaz, Ion Sterian, este primul oficial care a lansat un semnal de alarmă, arătând că exploatarea gazelor din Marea Neagră nu numai că este necesară, dar și urgentă, dat fiind ritmul de majorare al consumului intern.
Romgaz, producătorul de gaze naturale controlat de stat prin Ministerul Economiei, a decis să abandoneze unul dintre cele 9 mari perimetre de hidrocarburi din România la care deține participație de 100%, 8 Est Depresiunea Panonică, după ce lucrările de prospectare și explorare derulate acolo nu au dus la descoperirea de zăcăminte de gaze exploatabile comercial.
Prețurile scăzute ale gazelor, intențiile UE de decarbonizare a economiei și criza Coronavirusului ar putea transforma în realitate visul politicienilor patrioți autohtoni, potrivit căruia statul român ar trebui să fie principalul actor în operațiunile offshore din Marea Neagră. După Exxon Mobil, care a anunțat că vrea să-și vândă participația de 50% în Neptun Deep, un alt gigant, de această dată de la est, Lukoil, pare decis să părăsească proiectul Trident, în care partener îi este Romgaz, compania care ar urma, speră guvernanții, să preia și participația americanilor.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale (SNT), Transgaz, a finalizat lucrările de construcție aferente fazei 2 a proiectului de interconectare a SNT cu una dintre conductele de tranzit ce traversează România venind din Ucraina și prin care gigantul rus de stat Gazprom livra gaze în Bulgaria, iar de acolo în Turcia, Grecia și Macedonia.
Guvernul a modificat prin ordonanță de urgență legea din 1992 care reglementează regimul zonelor libere pentru a putea transforma și fostul port Midia, care de anul trecut este parte a portului Constanța, în zonă liberă, în care mărfurile aduse din afara UE pot fi depozitate fără taxe, vamale sau de altă natură.
Turcia și-a îmbunătățit estimările privind rezervele de gaze naturale descoperite la un zăcământ din Marea Neagră până la 405 miliarde metri cubi, după ce a identificat rezerve suplimentare în valoare de 85 de miliarde metri cubi, a anunțat președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, transmite Reuters.
Black Sea Oil& Gas a terminat miercuri noapte lucrările la conducta de 1,5 km de traversare subterană a plajei de la Vadu, aceasta fiind prima lucrare de acest gen din România, a anunțat la Profit Energy.forum - Energia post-Coronavirus, Mark Beacom, CEO-ul BSOG.
Guvernul vrea să modifice legea din 1992 care reglementează regimul zonelor libere pentru a putea transforma și fostul port Midia, care de anul trecut este parte a portului Constanța, în zonă liberă, în care mărfurile aduse din afara UE pot fi depozitate fără taxe, vamale sau de altă natură. Este a patra tentativă în acest sens a autorităților din ultimii 8 ani.
Există mai multe țări riverane la Marea Neagră (interesate de exploatarea offshore a gazelor naturale - n.r.) și sunt multe care ar vrea să ajungă în punctul în care se află România, a avertizat CEO-ul Black Sea Oil & Gas, Mark Beacom, cu ocazia începerii lucrărilor la conducta submarină care va face legătura între proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia–MGD și Sistemul Național de Transport (SNT). Pentru ca România să-și păstreze avantajul competitiv câștigat în raport cu statele vecine trebuie ca “legislația ostilă adoptată în 2018 să dispară complet”.
Compania petrolieră Black Sea Oil&Gas (BSOG), controlată de grupul american de asset management Carlyle, singurul concesionar de perimetre de gaze naturale din Marea Neagră care a luat până în prezent decizia finală de a investi în offshore-ul românesc, își menține obiectivul de a demara anul viitor producția de gaze pe concesiunea Midia, în pofida problemelor cauzate de pandemia de COVID-19, iar lucrările la proiect avansează pe premisa că prevederile "ostile" investițiilor din Legea offshore vor fi modificate de autoritățile de la București.
Exploatarea gazelor din Marea Neagră este din ce în ce mai incertă, americanii de la Exxon, operatorii principalului zăcământ, Neptun Deep, anunțând o reducere considerabilă a investițiilor, inclusiv în “perlele coroanei”, zăcămintele din Guyana, Brazilia, Permian, Mozambic și Papua Noua Guinee.
Testul a fost organizat în urma unei decizii executorii în acest sens a Agenției de Cooperare a Reglementatorilor din domeniul Energiei (ACER) din Europa de anul trecut, pe care transportatorul de gaze maghiar a atacat-o între timp la Tribunalul UE, acuzând că, prin decizia sa, ACER a încălcat mai multe prevederi ale legislației europene în domeniul gazelor naturale și nu numai.
Procedura angajantă de rezervare de capacitate pentru determinarea rentabilității economice a proiectului prelungirii conductei internaționale de transport de gaze naturale BRUA din Ungaria până în Austria, la hub-ul central-european de la Baumgarten, proiect menit inclusiv să permită tranzitul către Occident al producției potențiale de gaze românești offshore din Marea Neagră, a fost finalizată luna aceasta cu un eșec total, niciun furnizor sau trader nerezervând vreun metru cub de capacitate la licitația organizată de transportatorii de gaze din cele două țări, FGSZ și Gas Connect.
Producătorul de gaze controlat de stat Romgaz, alături de principalul său concurent local, OMV Petrom, și de gigantul petrolier polonez de stat PGNiG, negociază în prezent prezentarea unei oferte finale comune de preluare a participației de 50% din perimetrul offshore de gaze naturale din Marea Neagră Neptun Deep de la americanii de la ExxonMobil, se afirmă în planul național de investiții și relansare economică elaborat de Guvernul PNL Orban, care va fi prezentat astăzi oficial în prezența președintelui Klaus Iohannis.
Printre proiectele investiționale noi avute în vedere de Transgaz se numără "Interconectarea SNT la Terminal GNL amplasat la malul Mării Negre". Mai precis, este vorba de interconectarea la terminal a conductelor de tranzit T1 și T2 Isaccea-Negru Vodă. Cum în prezent nu există nici un astfel de terminal GNL la țărmul românesc al mării, rezultă că o astfel de facilitate ar urma de asemenea să fie construită.
Scopul operațiunii de rezervare de capacitate de transport, denumită în jargon gazier "procedură de sezon deschis angajant România-Ungaria", a fost stabilirea viabilității economice a proiectului BRUA faza 2, prin care ar fi urmat să fie transportate către Occident și gazele din Marea Neagră.
Producția de electricitate va fi singurul sector economic european în care cererea de gaze naturale va crește în viitoarele luni, în condițiile în care economia de pe Vechiul Continent a fost introdusă în carantină de măsurile anti-Coronavirus adoptate de diferitele guverne, consideră șeful diviziei de analiză a pieței gazelor a Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Jean-Baptiste Dubreuil, într-un interviu acordat S&P Global Platts.
Grupul austriac de petrol și gaze OMV amână din nou o decizie de investiții pentru proiectul său de explorare a Mării Negre și vizează acum o decizie cel mai devreme anul viitor, a anunțat compania, arată Reuters.
Ca și celelalte 24 de OUG-uri adoptate de fostul Executiv Orban pe 4 februarie, și aceasta, care modifică Legea petrolului, are aviz negativ de la Consiliul Legislativ, emis pe 10 februarie, la 6 zile de la adoptarea ordonanței. Potrivit avizului, dat fiind că Consiliul Legislativ a primit proiectul de OUG spre avizare pe 5 februarie, în aceeași zi în care Parlamentul a demis Guvernul prin moțiune de cenzură, acesta pierzând astfel prerogativa de a emite ordonanțe de urgență, iar avizarea drafturilor de OUG de către Consiliu este obligatorie, există riscul ca ordonanța să fie neconstituțională.
Liberalizarea pieței gazelor de la 1 iulie 2020, dar și producția din Marea Neagră sunt în real pericol, deputatul PSD Iulian Iancu transmițând joi seară un mesaj categoric: în opinia sa, dacă prețurile vor fi liberalizate, acestea vor crește cu 45%. Iancu este șeful Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, cea care ar trebui să redacteze raportul pe marginea OUG 1/2000 care abrogă mare parte din prevederile controversatei OUG 114/2018, ordonanță respinsă deja de Senat. Decizională este Camera Deputaților.