Grupul austriac de stat OMV, compania-mamă a OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, este mai îngrijorat de evoluția situației politice de la București și de "iliberalizarea" pieței locale de gaze, care au scăzut încrederea investitorilor, decât de plafonarea pe timp de 3 ani a prețului de vânzare de către producători a gazelor proprii extrase la 68 lei/MWh, a declarat Manfred Leitner, membru al board-ului OMV.
=Black Sea Oil & Gas (BSOG) a fost nevoită să adopte o decizie finală de investiție pentru Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia pentru a nu pierde concesiunea zăcământului, în acest an, în condițiile în care, potrivit acordului de concesiune semnat în 2008, îi expiră perioada de explorare. Aceasta ar putea fi explicația faptului că decizia a fost anunțată surprinzător, la numai 5 zile de la declarațiile critice ale șefului companiei, Mark Beacom, care se plângea public că Legea offshore și OUG 114/2018 afectează negativ planurile de investiții ale BSOG.
Șeful Black Sea Oil&Gas, Mark Beacom, a criticat constant prevederile Legii offshore și ale recentei OUG nr. 114/2018, despre care a afirmat că îngreunează foarte mult luarea deciziei finale de investiție, programată inițial pentru 2018 și amânată ulterior, însă, în paralel, compania a avansat constant cu permisele, autorizațiile și contractele necesare demarării proiectului de dezvoltare Midia.
Lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac OMV, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, în a lua decizia finală de investiție în proiectul offshore de producție de gaze Neptun Deep din apele teritoriale românești ale Mării Negre, la care este partener de concesiune cu americanii de la ExxonMobil, a declarat recent Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream.
Anterior, ministrul ungar de Externe declarase că amânarea de către ExxonMobil și OMV Petrom a deciziei finale de investiție în proiectul offshore de extracție de gaze naturale Neptun Deep din apele teritoriale românești ale Mării Negre constituie o "problemă uriașă" pentru Ungaria, arătând că, în acest context, solicitarea autorităților americane ca Ungaria să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie și să își reducă dependența de Rusia este blocată de mai multe state aliate din Uniunea Europeană și NATO.
Mesajul celor de la Black Sea Oil&Gas vine după ce, după cum a relatat Profit.ro, Manfred Leitner, membru al board-ului OMV, compania-mamă a OMV Petrom, a declarat săptămâna trecută că lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac în a lua decizia finală de investiție în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, în parteneriat cu ExxonMobil.
Ministrul de Externe al Ungariei a arătat că, în acest context, solicitarea autorităților americane ca Ungaria să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie și să își reducă dependența de Rusia este blocată de mai multe state aliate din Uniunea Europeană și NATO, respingând criticile potrivit cărora Budapesta încearcă să strângă legăturile cu Moscova.
Hotărârea de Guvern a fost adoptată la scurt timp după ce Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream, a declarat la Viena că lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac OMV, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, în a lua decizia finală de investiție în Neptun Deep, cel mai important perimetru offshore de gaze din apele teritoriale românești ale Mării Negre.
Avalanșa de acte normative menite a descuraja producția și subvenționa consumul, adoptate anul trecut de guvern și Parlament, își face efectul mai rapid decât credeau guvernanții, înainte chiar de publicarea OUG 114. Astfel, importul de gaze naturale din Rusia din luna noiembrie 2018 s-a majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh. Prețul de import a crescut la rândul său cu 40%.
Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream, susține că gazele rusești, provenite de la gigantul rus de stat Gazprom, cu care OMV are o relație tradițională, veche de peste 50 de ani, sunt cea mai de încredere sursă de aprovizionare a continentului "pe care ne-o putem imagina" și că, "pentru asigurarea securității alimentării sale cu gaze, Europa are nevoie de o relație stabilă cu Rusia". Anul trecut, autoritățile de la București au luat numeroase măsuri care au descurajat investițiile în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, cum ar fi Legea offshore, care majorează semnificativ povara fiscală suportată de companiile concesionare din Marea Neagră și le obligă să-și vândă minimum 50% din producție pe bursele din România, măsuri care au făcut ca OMV Petrom și ExxonMobil să amâne luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep și să ceară prelungirea cu 15 ani a acordului de concesiune semnat cu statul român.
Realizarea secțiunii românești a BRUA constituie unul dintre angajamentele asumate anul trecut de Transgaz față de Comisia Europeană pentru a scăpa de o investigație a Comisiei declanșată în vara lui 2017, după inspecții efectuate în 2016, compania fiind bănuită de încălcarea normelor UE în materie de concurență prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România.
Luna trecută se avea în vedere doar prelungirea perioadei de explorare inițială a perimetrului Neptun Deep, cu încă două faze de extindere opționale suplimentare, fără prelungirea duratei acordului de concesiune ca atare. Asta după ce decizia finală de investiție în proiect a companiilor concesionare, care ar fi trebuit adoptată anul acesta, a fost amânată.
Este al doilea proces de capacitate incrementală derulat de Transgaz pentru proiectul conductei respective. Primul s-a încheiat fără succes, toate entitățile care rezervaseră capacitate pe viitoarea conductă încetând unilateral contractele de rezervare pe care le semnaseră cu Transgaz, ca urmare a incertitudinii generate de neluarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep.
În timp ce oficialii de la București își freacă mâinile de bucurie numărând zecile de miliarde virtuale care ar urma să umple cuferele bugetului în urma adoptării legii offshore, la Sofia, guvernanții se tem de o “criză majoră” între Rusia și NATO în Marea Neagră, criză care le-ar afecta bulgarilor planurile de diversificare a aprovizionării cu gaze, dar și veniturile din turism.
După cum arăta Profit.ro într-o analiză din vară, proiectele Rusiei de construire de conducte internaționale care să asigure noi rute pentru transportul exporturilor de gaze naturale ale gigantului Gazprom către clienții din Europa, prin ocolirea conductelor magistrale ale Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict din 2014, de la anexarea peninsulei Crimeea, ar putea afecta și România. Încasările de la Gazprom din tarife de tranzit către sudul Europei al gazelor rusești intrate în țară din Ucraina reprezintă aproape o cincime din rulajul Transgaz.
Planul inițial era ca conducta BRUA să ajungă până în Austria, la hub-ul de la Baumgarten, însă, în vara anului trecut, Transgaz a anunțat că omologul maghiar, FGSZ, i-a transmis că nu a primit aprobare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei pentru construirea secțiunii ungare a conductei internaționale BRUA până în Austria, iar partea ungară a elaborat un traseu alternativ, prin Slovacia.
Cel mai probabil, potențialii cumpărători de capacitate au încetat unilateral contractele de rezervare cu Transgaz ca urmare a incertitudinii generate de neluarea deciziei finale de investiție în proiect, determinată de adoptarea cu întârziere și într-o formă nemulțumitoare pentru petroliști a Legii offshore.
Impozitul pe profit pentru companiile petrochimice ar putea fi redus de la 16 la 10% pentru sume de până la 10 milioane lei, iar salariații din industria petrochimică ar putea deveni, din punct de vedere fiscal, noii "IT-iști" ai României, prin aplicarea și în cazul lor a scutirii de impozitul pe veniturile salarii. Potrivit ultimelor date INS, în septembrie 2018, salariul mediu brut în industria chimică era de 4.724 lei pe lună, cel net – de 2.824 lei, iar efectivul total de salariați depășea 25.000 de persoane.
Total E&P Bulgaria a declanșat, alături de partenerii săi OMV și Repsol, lucrările aferente forării celei de-a treia sonde de explorare la mare adâncime, perimetrul 1-21 Han Asparuh din Marea Neagră, aflat în zona economică exclusivă a Bulgariei.
Legea offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și urmează să intre în vigoare. Potrivit calculelor, statul ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acestor gaze, respectiv 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere - 18,18 miliarde dolari, adică 65%. În această ultimă variantă, limita maximă a deductibilității investițiilor companiilor este de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat.
Compania petrolieră americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), controlată de gigantul de asset management Carlyle, a semnat astăzi cu operatorul sistemului național de transport al gazelor (SNT), Transgaz, contractul de transport și de introducere în sistemul național a gazelor care vor proveni din eventuala producție a proiectului de dezvoltare Midia (MGD) din Marea Neagră, deși americanii nu au luat încă decizia finală de a investi în acest proiect.
Acordul petrolier inițial privind perimetrul Neptun Deep a fost încheiat în anul 2000, titulari fiind atunci compania franceză Elf Aquitaine (transformată ulterior în Total) și Petrom, pe atunci deținută integral de statul român. Ulterior, în 2008, participația francezilor a fost preluată de americanii de la ExxonMobil, care sunt în prezent și operatori ai concesiunii.
El a fost întrebat despre amânarea deciziei de investiție în proiectul Neptun Deep, pe fondul nemulțumirii exprimate anterior de Rainer Seele cu privire la obligația prevăzută de Legea offshore ca 50% din cantitatea de gaze livrată anual din producția din Marea Neagră să fie vândută pe piețele centralizate din România. Șeful OMV a părut puțin surprins de întrebare.
Este normal ca operatorii zăcămintelor din Marea Neagră să amâne decizia de investiție pentru anul viitor, dat fiind faptul că legea offshore a fost adoptată la finalul lunii octombrie, a declarat ministrul energiei Anton Anton, la Profit Energy.forum, comentând anunțurile OMV și Black Sea Oil & Gas (BSOG), potrivit cărora în acest an nu va fi luată nico decizie în vederea declanșării exploatării gazelor din Marea Neagră
Exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră ar putea face ca România să devină cel mai mare producător din Uniunea Europeană, în condițiile ieșirii Marii Britanii din Uniune, însă în niciun caz țara nu poate concura Rusia pe această piață, a declarat, la Profit Energy.forum, ministrul Energiei, Anton Anton.