Furnizorii de gaze și ceilalți beneficiari ai prețului reglementat de 68 de lei/MWh pentru consumatorii casnici sau pentru sistemele de încălzire centralizate nu vor putea revinde cantitățile contractate la prețul pieței, fiind obligați de noul model de contract elaborat de Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) “să respecte destinația gazelor naturale cumpărate”.
Comisia Europeană va discuta luna viitoare cu Guvernul despre măsurile luate de acesta în sectorul gazelor prin OUG 114 și prin recenta ordonanță de modificare a acesteia, inclusiv despre plafonarea prețului gazelor din producția internă, despre blocarea exportului acestora și despre procedurile de infringement care vizează România la Bruxelles, a declarat la București comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, Miguel Arias Canete, într-o conferință de presă susținută alături de ministrul român al Energiei, Anton Anton.
Textul publicat confirmă informațiile transmise anterior în exclusivitate de Profit.ro cu privire la amânarea cu o lună, până pe 1 mai, a măsurii de plafonare a prețului gazelor din producția internă la 68 lei/MWh.
Guvernul a aprobat modificarea celebrei și controversatei OUG 114/2018, cele mai importante ajustări operate fiind cele legate de taxa pe activele bancare, și a inclus în actul parafat în ședința de Guvern din această dimineață și elementele de "schimbare a schimbării", elaborate ieri în ceasul al doisprezecelea și prezentate la acel moment în exclusivitate de Profit.ro.
Peședintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Liviu Dragnea, declarase anterior că este posibil ca varianta finală a ordonanței de modificare a OUG nr. 114/2018 să elimine plafonarea prețului de vânzare a gazelor din producția internă la 68 lei/MWh pentru consumatorii industriali, plafonul urmând a fi păstrat doar pentru clienții casnici și pentru producătorii de energie termică ce alimentează sistemele centralizate de încălzire a populației.
Termenul de la care se va aplica plafonarea prețului gazelor din producția internă la 68 lei/MWh va fi amânat, de la 1 aprilie la 1 mai, potrivit unei noi variante de proiect de modificare a controversatei Ordonanțe de Urgență 114, care va schimba din nou prevederile de-abia puse marți seară în dezbatere publică de Ministerul de Finanțe.
Este vorba despre una dintre cele mai mari și mai importante organizații globale ale producătorilor de țiței și gaze, The International Association of Oil & Gas Producers (IOGP), care include giganți precum ExxonMobil, Chevron, ConocoPhillips sau Saudi Aramco, precum și nume prezente și în România, ca OMV și KazMunayGas.
Guvernul modifică OUG nr. 114/2018 incluzând centralele de producție de energie termică ce livrează agent termic sistemelor locale de încălzire centralizată a populației (SACET) pe lista clienților care trebuie aprovizionați cu prioritate de către producătorii interni cu gaze românești la prețul plafonat de 68 lei/MWh.
Guvernul și autoritățile locale susțin extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale în localitățile unde locuitorii nu au în prezent acces la acest serviciu public, însă pentru mulți români, mai ales din zonele rurale, achiziția de centrale termice individuale și racordarea la rețea sunt prea costisitoare.
Compania a cerut să nu îi fie tăiate energia electrică și gazele, pe care nu le-a plătit, pentru că astfel "s-ar împiedica relansarea activității de producție, noul investitor care urmează să efectueze inspecția combinatului fiind în imposibilitatea de a constata modul de funcționare a dotărilor tehnice și a utilajelor deținute în patrimoniu".
Necesitatea ca doar unii consumatori casnici, cu venituri sub un anumit prag și definiți ca atare drept vulnerabili, să beneficieze de o formă sau alta de sprijin la plata facturilor la gaze, iar pentru ceilalți prețul să fie liberalizat, pare a fi un aspect asupra căruia atât producătorii, cât și furnizorii de gaze, sunt de acord.
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, care a liberalizat în 2016 prin ordonanță de urgență prețul de vânzare a gazelor de la producătorii interni către furnizori, spre nemulțumirea celor din urmă, spune acum, din postura de director adjunct al unuia dintre cei mai mari furnizori de gaze din România, că, totuși, ordonanța de liberalizare din 2016 nu a fost o greșeală și, în plus, că era de așteptat ca recenta plafonare a prețului prin OUG 114 să ducă la declanșarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene.
Administrația Prezidențială a lansat o licitație de achiziție de gaze naturale pentru asigurarea căldurii și a apei calde la Palatul Cotroceni pe o perioadă de doi ani, începând din vară și până la sfârșitul lunii mai a anului 2021, estimând că va avea nevoie de o cantitate totală cifrată între un minim de 9.410 MWh și un maxim de 13.280 MWh.
Unul dintre cei doi mari producători de gaze ai României, Romgaz, companie controlată de statul român, vrea să vadă dacă are sens din punct de vedere economic să devină și producător de îngrășăminte chimice, prin construirea de la zero sau prin preluarea unui combinat de profil.
Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, liderul ALDE, și posibil candidat la președinție, și-a ținut promisiunile făcute public companiilor energetice, partidul său introducând ca amendament la OUG nr. 114/2018 eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri a companiilor, încasată de ANRE și majorată de 20 de ori la finalul anului trecut.
Biroul de Resurse Energetice al Departamentului de Stat de la Washington a lansat la București un program de asistență pentru autoritățile românești din sectorul de țiței și gaze, care a mai fost derulat în special în țări din Africa. Adjunctul Biroului a prezentat programul într-o întâlnire restrânsă cu presa, la care a salutat felul în care președinția românească a Consiliului UE a gestionat dosarul Nord Stream 2.
Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și al ALDE, partid din coaliția de guvernare, totodată posibil candidat la Președinție, a declarat miercuri, în debutul unei întâlniri cu reprezentanți ai Centrului Român al Energiei, organizație care reunește peste 20 dintre cele mai importante companii din industria energetică românească, că a vorbit cu premierul Dăncilă pe tema taxei de 2% pe cifra de afaceri anuală a operatorilor din energie introdusă prin OUG nr. 114/2018 și că această taxă ar putea fi eliminată.
În plus, Niculae Havrileț, consilier al ministrului Energiei Anton Anton și fost șef al ANRE, a reiterat propunerea ministrului de modificare a OUG 114, prin exceptarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, precum Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, de la plata contribuției bănești către Autoritate de 2% din cifra de afaceri anuală, majorată de 20 de ori de anul acesta, de la nivelul anterior de doar 0,1%.
Achizițiile de gaze din import s-au accentuat în ultimele luni ale anului trecut. Astfel, în noiembrie 2018, importurile s-au majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh, iar prețul de import a crescut la rândul său cu 40%.
Grupul austriac de stat OMV, compania-mamă a OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, este mai îngrijorat de evoluția situației politice de la București și de "iliberalizarea" pieței locale de gaze, care au scăzut încrederea investitorilor, decât de plafonarea pe timp de 3 ani a prețului de vânzare de către producători a gazelor proprii extrase la 68 lei/MWh, a declarat Manfred Leitner, membru al board-ului OMV.
Șeful Black Sea Oil&Gas, Mark Beacom, a criticat constant prevederile Legii offshore și ale recentei OUG nr. 114/2018, despre care a afirmat că îngreunează foarte mult luarea deciziei finale de investiție, programată inițial pentru 2018 și amânată ulterior, însă, în paralel, compania a avansat constant cu permisele, autorizațiile și contractele necesare demarării proiectului de dezvoltare Midia.
Lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac OMV, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, în a lua decizia finală de investiție în proiectul offshore de producție de gaze Neptun Deep din apele teritoriale românești ale Mării Negre, la care este partener de concesiune cu americanii de la ExxonMobil, a declarat recent Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream.
Mesajul celor de la Black Sea Oil&Gas vine după ce, după cum a relatat Profit.ro, Manfred Leitner, membru al board-ului OMV, compania-mamă a OMV Petrom, a declarat săptămâna trecută că lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac în a lua decizia finală de investiție în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, în parteneriat cu ExxonMobil.
Majorarea de către Guvern de 20 de ori, de la 0,1% la 2%, a taxei ANRE pe cifra de afaceri anuală a companiilor din sectorul energiei și gazelor naturale afectează direct capacitatea Depogaz Ploiești, operatorul de stocare controlat 100% de producătorul de stat Romgaz, de a investi în creșterea capacității de înmagazinare gaze a României, în condițiile în care Depogaz are în plan investiții de peste 720 milioane lei până în 2022, a declarat președintele Consiliului de Administrație al companiei, Bogdan Stănescu, într-un interviu acordat Profit.ro.
Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora.