Rezultatele 1 - 13 din 13 pentru "green deal"

Recunosc că în starea de urgență am fost un infractor. În loc să respect cu strictețe arestul la domiciliu impus de autorități, spre binele nostru evident, m-am gândit să salvez la rândul meu vieți și, încărcând flagrant restricțiile, mi-am instalat panouri solare

Mai multe organizații profesionale, printre care unele ale antreprenorilor în construcții, auditorilor energetici și producătorilor de materiale termoizolante, cer viitorului Guvern să majoreze de mai mult de 3 ori, de la 1,2 la 4 miliarde euro, alocarea de fonduri UE din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) post-COVID 19 pentru investiții în sporirea eficienței energetice a clădirilor.

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a comandat un studiu de evaluare a potențialului tehnico-economic al resurselor de energie regenerabilă din România, în baza căruia să fie revizuită și completată legislația primară națională în vederea transpunerii normelor comunitare în domeniu, după ce Comisia Europeană a caracterizat drept "neambițioasă" ținta națională de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate la 30,7% până în 2030, inclusă în Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al țării.

Comisia Europeană "invită" România să ia în considerare măsuri care să sprijine implementarea graduală a "taxării verzi"și caracterizează drept "neambițioasă" ținta națională de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României la 30,7% până în 2030, se arată în evaluarea Bruxelles-ului asupra Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) elaborat de Guvern.

Criza generată de noul coronavirus a schimbat multe și va schimba și mai multe. Nu în ultimul rând, schimbă opțiunile de muncă ale oamenilor. Și, un lucru, interesant, odată cu ele încep să se schimbe și preferințele de locuire ale oamenilor de vârstă activă și angajați din medul urban.

Asociația Româna pentru Energie Eoliană (RWEA) solicită autorităților române un cadru de dezvoltare ambițios și pragmatic, care să maximizeze oportunitățile industriale, comerciale și de dezvoltare socială pe care energia eoliană offshore le-ar putea oferi economiei României.

Carantinarea populației și economiilor ca răspuns la pandemia de Coronavirus a condus la prăbușirea cererii de hidrocarburi, ceea ce a determinat giganții petrolieri globali să admită un “adevăr incomod”: sute de miliarde de metri cubi de petrol și gaze, valorând miliarde de dolari, nu vor mai putea fi niciodată extrași.

Mai mulți parlamentari PSD și unul independent vor ca Legislativul să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește stabilirea politicii energetice a României, inclusiv în privința luptei contra schimbărilor climatice, și au elaborat în acest sens un draft de act normativ care prevede că atât Strategia energetică națională, cât și Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice se adoptă de către Parlament, prin lege.

De încadrarea în limita de 250 kg/MWh a emisiilor de CO2 depinde eligibilitatea proiectelor de investiții ale CE Oltenia pentru finanțare din partea diferitelor structuri ale Uniunii Europene. Limita a fost înăsprită semnificativ destul de recent, anterior fiind de 550 kg/MWh.

Premierul ceh, Andrej Babis, a cărui țară produce esențialul energiei sale cu ajutorul centralelor atomice și pe cărbune, a afirmat luni că Uniunea Europeană ar trebui să lase deoparte proiectul său "Green Deal" pentru a combate coronavirusul, notează AFP, preluată de Agerpres.

Complexul Energetic Oltenia (CEO), unul dintre cei mai mari producători de energie electrică din România, în principal pe bază de cărbune, controlat de stat prin Ministerul Economiei, a comandat deja studiul de fezabilitate necesar elaborării planului de restructurare și decarbonare a companiei în perioada 2020-2025, după ce Guvernul i-a aprobat luna trecută prin OUG acordarea unui împrumut de salvare de peste un sfert de miliard de euro, măsură avizată de către Comisia Europeană.

România nu își poate permite să renunțe rapid la producția de energie electrică pe bază de cărbune, pentru îndeplinirea obiectivelor europene de combatere a efectelor schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de CO2, întrucât acest lucru ar pune în pericol securitatea energetică a țării, a declarat Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei.