Parlamentul a adoptat, miercuri seară, proiectul de buget pentru anul 2024 transmis de Guvern, aleșii suplimentând cu peste jumătate de miliard fondurile pentru bugetele locale destinate diverselor proiecte de infrastructură, cu circa 100 milioane lei pentru plata pensiilor speciale ale parlamentarilor, decise prin hotărâri judecătorești, precum și cu circa 38 milioane în plus pentru culte. În timp ce guvernanții au promis, chiar în legea bugetului, că anul viitor nu vor mai majora taxele și impozitele, amendamentele opoziției au fost respinse, iscând protestul parlamentarilor AUR care au părăsit plenul, în semn de protest că PSD și PNL nu au admis majorarea de 40% promisă profesorilor. USR a votat, de asemenea, împotriva proiectului de buget.
Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Cadrului general de obligațiuni destinate protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice. Cadrul pentru obligațiuni verzi va permite statului să emită astfel de titluri, cu scopul de a de a investi în proiecte verzi, care au în vedere atât protejarea mediului înconjurător, cât și combaterea schimbărilor climatice. Totodată, posibilitatea emiterii unor obligațiuni verzi va asigura accesarea unor surse noi de finanțare și diversificarea bazei investiționale a țării noastre.
Închirierea sau cedarea în comodat/folosință a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic I (RsI) va fi interzisă, începând cu data încadrării în clasa de risc seismic RsI până la reabilitarea clădirilor, conform unui proiect de lege inițiat de Guvern și adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților. Aleșii au amendat proiectul Guvernului și au eliminat interdicția desfășurării activităților comerciale de orice natură, deci inclusiv cu public, în clădirile cu risc seismic I și II, menținând interdicția închirierii locuințelor din aceste clădiri.
Senatul a adoptat proiectul de lege, inițiat de Guvern, care aduce o serie de modificări ale legislației fiscale, în sensul stabilirii mai clare în ce privește ajustarea bazei de impozitare a TVA pentru reduceri de preț acordate ulterior livrării de bunuri/prestării de servicii, clarificării termenului limită de depunere a unor declarații atunci când ultima zi calendaristică a lunii este nelucrătoare, dar și anumite cerințe pentru prestatorii de servicii de plată. Modificările sunt determinate de transpunerea unor directive UE.
Guvernul a schimbat ordonanța măsurilor fiscale, introducând noi proceduri pentru salariile profesorilor, tichete de masă, salarii decise prin hotărâri judecătorești, mesele elevilor, programul Rabla, prosumatori, microfirme, alimente cu zahăr, posturi în administrație, salarizare și contabili
Reorganizarea instituțiilor publice, ca urmare a desființării posturilor vacante, stabilită prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament și care urmau să fie realizată până la sfârșitul acestui an a fost amânată de Guvern până la 30 iunie anul viitor.
În anul 2024, finanțarea acordată prin Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice va fi în sumă de 10.000 lei/ solicitant, față de 20.000 lei în prezent, a stabilit Guvernul prin noua formă a ordonanței de urgență privind măsurile fiscale, obținută de Profit.ro.
Guvernul a schimbat ordonanța măsurilor fiscale, introducând noi proceduri pentru salariile profesorilor, tichete de masă, salarii decise prin hotărâri judecătorești, mesele elevilor, programul Rabla, prosumatori, microfirme, alimente cu zahăr, posturi în administrație, salarizare și contabili
Punctul de amendă crește de la 145 lei la 165 lei, conform unei ordonanțe de urgență adoptate de Guvern.
Guvernul a aprobat joi, într-o ședință care s-a întins până la miezul nopții, proiectul de buget pentru anul 2024. Din informațiile transmise presei, ținta de deficit pentru anul următor a fost adoptată așa cum a fost prevăzută în proiect, la 5% din PIB, însă nu este clar dacă și suma aferentă prevăzută în proiect, de 86,6 miliarde de lei, a rămas nemodificată.
Ministerul Finanțelor a împrumutat doar 555 milioane de euro de la bănci și investitori, în condițiile în care în aceeași zi le-a plătit acestora 2,2 miliarde de euro în contul unui împrumut luat în 2018 și ajuns acum la scadență. Obiectivul Finanțelor în astfel de situații este să ia înapoi, în funcție și de condiții, cât mai mult din suma pe care o plătesc, astfel încât să rostogolească în fapt datoria.
În urma discuțiilor purtate între premierul Marcel Ciolacu și reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale și ai companiilor care efectuează sponsorizări, s-a convenit ca formularul D177 va rămâne în vigoare, iar data până la care va putea fi utilizat de companii este 25 mai a anului, data de depunere a declarației de impozit. Prevederile privind acordarea procentului de 20% din impozitul pe profit datorat rămân nemodificate.
Carburanții se vor scumpi anul viitor în 2 etape, de la 1 ianuarie și 1 iulie, în urma deciziei guvernului de a renunța la derogarea acordată în 2023, prin care accizele la benzină și motorină erau scutite de la indexarea cu rata inflației. Fiind an electoral însă, executivul a decis ca majorarea să nu fie făcută integral de la 1 ianuarie, ci 50% în prima zi a primului semestru și 50% în prima zi a celui de-al doilea semestru.
Ministerul Finanțelor estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, în termeni cash, procentaj care, potrivit calculelor Profit.ro, este echivalentul a 93,4 miliarde de lei. Guvernul intenționa să țină deficitul cash în limita de 5,5% din PIB agreată cu Comisia Europeană (CE) și a adoptat în ultimele luni o serie de măsuri pentru a limita cheltuielile, în special cele făcute pe final de an de primari dar și de autorități centrale. Această estimare de 5,9% din PIB (93,4 miliarde de lei), vine după un deficit de numai 4,65% din PIB, respectiv 73,64 miliarde de lei, la final de noiembrie, potrivit informațiilor Profit.ro.
Ministrul Finanțelor anunță că procentele mai mici de creștere a salariilor profesorilor constituie o greșeală și că majorarea va fi în linie cu cele convenite anterior, respectiv de 13% și 7%.
Salariile profesorilor vor fi majorate în două etape, cu 8% din ianuarie și cu diferența până la 20% din iunie, conform proiectului de ordonanță prezentat de Guvern.
În anul 2024 se vor suspenda în continuare ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepția posturilor unice, din sistempul public, angajările urmând a fi aprobate doar prin memorandum în Guvern, conform unei ordonanțe de urgență pregătitoare pentru bugetul de anul viitor. Cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor va fi menținut la nivelul lunii decembrie 2023, iar munca suplimentară va fi compensată cu timp liber, cu excepția polițștilor, militarilor și lucrătorilor din serviciile speciale. În ciuda declarațiilor contrare ale premierului Ciolacu, indemnizațiile demnitarilor, alături de cele ale funcționarilor publici ar urma să fie majorate cu 5%. Anul viitor nu vor fi acordate bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă.
Guvernul estimează un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei pentru anul 2024, reprezentând 5% din PIB, comparativ cu 5,9% din PIB, cât este indicat pentru anul acesta, nivel peste ținta anunțată anterior ca fiind agreată cu Comisia Europeană, de 5,5% din PIB, potrivit proiectului de buget prezentat acum de către Ministerul Finanțelor. Creșterea economică de anul următor este prognozată la 3,4%. Sume importante de bani primesc Educția, Sănătatea șiTransporturile, ministere cu alocări substanțiale în fiecare an.
Ministerul Finanțelor a majorat la 200 miliarde lei programul indicativ de împrumuturi, a anunțat, la Profit Financial.forum, Ștefan Nanu, director general al direcției Trezorerie și Datorie Publică din cadrul Ministerului Finanțelor.
Aproape 40 de ordine de ministru (OME) și de hotărâri de guvern (HG) cu termen de intrare în vigoare 1 decembrie, care să pună în aplicare legile educației Deca-Iohannis în învățământul preuniversitar și, respectiv, învățământul superior, nu au fost puse în aplicare nici vineri, 8 decembrie. Ministerul Educației încalcă practic calendarul oficial de implementare a legislației subsecvente pe care și l-a impus pe 2 septembrie, scrie Edupedu.ro, preluat de G4Media.ro.
Angajații guvernamentali din Franța ar trebui să renunțe la WhatsApp, Signal și alte aplicații străine de chat. În schimb, acestora li se cere să folosească pentru comunicare digitală o aplicație dezvoltată local.
Salvamontiștii solicită o audiență de urgență la Guvern și reclamă că ar putea pierde până la 50 de angajați dacă instituția va fi reorganizată. Aceștia susțin că Legea nr. 296/2023 privind măsurile fiscal-bugetare, prin efectele sale, va duce la desființarea unor servicii publice județene și locale de salvamont.
În ciuda faptului că a stabilit, prin ordonanță de urgență, că eliberarea cărții electronice de identitate emise persoanelor cu vârsta mai mare de 14 ani se asigură din fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile, având alocate și 200 milioane euro, prin PNRR, pentru 5 milioane de astfel de buletine, Guvernul vrea acum ca doar primul buletin electronic să fie gratuit și doar pentru tinerii care împlinesc 14 ani. Costul unei cărți de identitate electronice este în prezent de 67 lei și până acum, în proiectul pilot de la Cluj, a fost suportat de la buget, tocmai pentru a stimula eliberarea în acest a format a buletinelor.
Împrumuturile Guvernului după primele 11 luni din acest an au ajus la 189 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro. Prin emisiuni de obligațiuni, statul a atras 179 miliarde de lei, la care se adaugă aproape 10 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro reprezentând o tranșă din PNRR, plasamente private și împrumuturi de la instituții internaționale. Din acest total, de circa 189 miliarde lei, trebuie scăzută, însă, o sumă de aproape 13 miliarde de lei, reprezentând finanțări pe termen scurt, pe care statul le-a luat dar le-a și plătit în cursul acestui an, astfel că rămân circa 176 miliarde lei, sumă care trebuie analizată în contextul anunțului recent al șefului Trezoreriei, Ștefan Nanu, privind majorarea planului de împrumuturi de la 180 de miliarde de lei la 200 miliarde de lei, cu scopul de a prefinanța din necesarul anului 2024.
Guvernul a înregistrat la final de noiembrie un deficit bugetar de 4,65% din PIB, 73,64 miliarde de lei, au declarat mai multe surse din zona guvernamentală pentru Profit.ro, și se poziționează astfel destul de bine pentru a se încadra pentru întreg anul în limita de 5,5% din PIB agreată cu Comisia Europeană. Nivelul deficitului la final de noiembrie este un rezultat direct al măsurilor de limitare a chletuielilor din sectorul public, mai ales la autoritățile locale, astfel că aceste măsuri trebuie urmărite cu determinare și în decembrie. O relaxare a controlului cheltuielilor ar însemna, probabil, ratarea țintei de deficit pentru acest an, deja majorată de la nivelul inițial de 4,4%, și ar pune Guvernul în contradicție cu Comisia Europeană și cu piețele financiare, de unde statul se împrumută semnificativ.