Obiectivele strategice ale Guvernului României pentru perioada 2021-2024 în privința infrastructurii de comunicații electronice vizează în principal dinamizarea investițiilor în domeniu și creșterea conectivității la nivel național, urmând să fie adoptate măsuri care să răspundă eficient nevoilor de creștere a conectivității, de integrare rapidă a noilor tehnologii de comunicații și de stimulare a investițiilor în tandem cu accelerarea proceselor de transformare digitală a întregii societăți, scrie în programul de guvernare 2020 - 2024.
Fără penali în funcții publice, reformarea instituției Curții Constituționale, desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților se numără printre obiectivele noilor guvernanți.
Programul de guvernare 2020 - 2024 urmărește creșterea gradului de cuprindere a asigurărilor obligatorii de locuințe prin informarea personalului unităților administrativ-teritoriale despre polița PAD, analizarea implementării unor măsuri de încurajare a celor care sunt asigurați și măsuri de educare suplimentară a cetățenilor pentru conștientizarea necesității de asigurare în general. În prezent, potrivit datelor societății care emite polițele PAD, gradul de cuprindere în asigurare a fondului locativ național, care numără aproape 9 milioane de locuințe, se situează în jurul cifrei de 20%, nivel rămas neschimbat în ultimii ani.
Programul de guvernare prevede creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual, de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, până la 4,75% în anul 2024. La momentul lansării P2, în 2008, legislația prevedea majorarea contribuției de la 2% la 6% până în 2016, cu un ritm anual de 0,5%.
Guvernul de coaliție PNL-USR/PLUS-UDMR condus de premierul desemnat Florin Cîțu promite deblocarea investițiilor în dezvoltarea resurselor de gaze naturale offshore din sectorul românesc al Mării Negre, angajament mai vechi al PNL, programul de guvernare al Cabinetului incluzând și o propunere venită din partea USR, privind utilizarea unei părți din banii încasați de stat din extracția gazelor offshore pentru consolidarea sistemului de pensii.
Majorarea veniturilor din salarii și pensii, dar și a alocațiilor și indemnizațiilor de creștere a copiilor, reduceri de impozit pentru veniturile mici și o creștere economică puternică pentru a susține astfel de măsuri se regăsesc în programele de guvernare ale partidelor care s-au clasat pe primele trei locuri la alegerile parlamentare de duminică. Printre măsurile propuse de aceste partide mai sunt investiții în infrastructura de transport, de sănătate și educație, sprijinirea mediului de afaceri prin finanțări garantate de stat și debirocratizare, dar și reforme politice.
PSD face publice principalele propuneri din programul de guvernare pe care partidul l-a pregătit pentru perioada de după moțiunea de cenzură, dar și pe termen lung. Printre altele, social-democrații promit că „se țin de ce spune legea” în privința majorării pensiilor și alocațiilor pentru copii, dar promit și testare în masă pentru COVID-19, măști de protecție, tablete și laptopuri cu abonament la internet, dublarea fondurilor pentru programele Rabla Clasic sau Rabla pentru electrocasnice. Sursele de finanțare ar urma să provină din fondurile pentru investiții, fonduri europene, o mai bună colectare a taxelor și parteneriate public-private.
PNL propune printre obiectivele în materie de finanțe publice ale noului său guvern, pe care a anunțat însă că nu îl susține, măsuri precum reorganizarea Ministerului Finanțelor în prima jumătate a anului 2020, definitivarea reorganizării ANAF în primul trimestru din 2020, conectarea caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF în prima jumătate din 2020, finalizarea până la sfârșitul anului a sistemului de transfer electronic de informații între persoane juridice și ANAF – SAF-T, precum și modificarea statutului CEC și EXIM Bank pentru a trece de la o conducere unitară la una dualistă.
Conducerea PNL a aprobat în unanimitate componența cabinetului și programul de guvernare actualizat, a declarat luni premierul desemnat Ludovic Orban, care a precizat că formula Guvernului rămâne aceeași. În plus, Orban a precizat că programul de guvernare este acelaăi pe baza căruia Guvernul a fost învestit inițial, fiind scoase obiectivele realizate și fiind adăugate obiective din sfera fondurilor europene, lucrărilor publice și afacerilor interne.
Premierul desemnat Ludovic Orban a anunțat că luni, după reuniunea Biroului Politic al PNL, va înainta către Birourile Permanente ale celor două Camere lista miniștrilor și programul de guvernare actualizat.
Plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, a adoptat prin vot eliminarea din Codul Fiscal a supraimpozitării contractelor de muncă part-time, parte a aceluiași proiect de lege inițiat în vară de peste 50 de parlamentari PNL, printre care actualul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, care prevede și eliminarea supraaccizei la carburanți.
Comisia de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților a dat practic undă verde formei proiectului adoptate tacit de Senat în octombrie. Ceea ce, după cum a atras atenția Profit.ro, pune o mare problemă din perspectiva legislației europene: nivelul accizelor la benzină și motorină din proiectul de lege este inferior accizelor minime impuse statelor membre de Uniunea Europeană.
Niculae Havrileț, consilier al ministrului Economiei și Energiei și fost șef al ANRE, a declarat că Guvernul ar putea adopta în ianuarie anul viitor o ordonanță simplă prin care să fie corectate cel puțin o parte din efectele negative asupra industriei energetice ale celebrei și controversatei OUG nr. 114/2018, care a dus și la declanșarea mai multor proceduri de infringement împotriva României de către Comisia Europeană.
Guvernul României ar trebui să prioritizeze măsurile în vederea consolidării procesului de bună guvernare, consideră Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care arată că introducerea de noi reforme ar atenua îndoielile privind independența justiției.
Mohammad Murad, cel mai mare hotelier din România și președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc, se teme că facilitățile cerute de multă vreme de către patronate, precum scăderea TVA, impozit specific și vouchere de vacanță, dar obținute în ultima guvernare a PSD, să nu fie anulate de actualul guvern liberal. Omul de afaceri se plânge că noul program de guvernare, care acordă doar o singură pagină turismului, nu ia în seamă acest domeniu.
Programul de guvernare al PNL prevede acordarea de subvenții agricultorilor care livrează deșeuri vegetale și forestiere producătorilor de energie electrică și termică în cogenerare, în condițiile în care, în Uniunea Europeană, se discută tot mai intens despre excluderea biomasei forestiere de pe lista surselor de energie considerate regenerabile.
Programul de guvernare al Partidului Național Liberal atacă de departe elefantul din cameră: creșterea enormă prevăzută în legislație a punctului de pensie în 2020 și 2021, care ar urma să ducă deficitul bugetar la un nivel excesiv. Programul menționează că vrea să reducă deficitul la bugetul pensiilor, că nivelul pensiei urmează să fie stabilit în funcție de contributivitate și să fie luate măsuri “astfel încât pensiile să nu scadă în termeni reali pe termen lung”, dar și că va fi evaluată introducerea unui sistem facultativ de pensii ocupaționale. Totodată, programul prevede reversarea modificărilor aduse la Pilonul 2 de Guvernul PSD.
Liberalii promit că vor modifica Legea finanțelor publice astfel încât primăriilor și consiliilor județene să li se poată aloca veniturile încasate în prezent la bugetul de stat din redevențe petroliere și miniere, promisiune făcută de mai multe guverne în ultimii 8 ani și care figura și în programul electoral din 2014 al președintelui Klaus Iohannis.
Programul de guvernare al Partidului Național Liberal prevede, la capitolul Muncă, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, evaluarea impactului Legii salarizării unitare, cu „restabilirea echilibrului între stat și privat” și stabilirea salariului minim după un mecanism „obiectiv și predictibil”.
Înființarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), lansarea licitației pentru licențele 5G, pregătirea și implementarea unei platforme IT cu scopul unei mai bune comunicări cetățenii români din străinătate și atragerii lor acasă, precum și inițierea unui proiect de lege pentru impunerea obligației tuturor instituțiilor administrației centrale să accepte generalizat depunerea online a tuturor formularelor, cererilor și declarațiilor reprezintă prioritățile Partidului Național Liberal (PNL) la guvernare penru sectorul comunicații, potrivit unui program făcut public astăzi. Liderul PNL, Ludovic Orban, a fost mandatat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou Cabinet. Lista miniștrilor propuși este disponibilă aici.
Programul de guvernare al posibilului viitor Guvern PNL, condus de premierul desemnat Ludovic Orban, prevede eliminarea prevederilor considerate "nocive" pentru sectorul energetic din celebra și controversata OUG nr. 114/2018, în primul rând a plafonării prețului gazelor de producție internă și a reintroducerii prețurilor reglementate la electricitate, "de preferință" anul viitor, deși România se află de ceva timp sub presiunea procedurii de infringement declanșate pe această temă de către Comisia Europeană, iar în Parlament s-a demarat deja modificarea Ordonanței.
Păstrarea cotei unice, restructurarea ANAF, limitarea depășirii țintei de deficit bugetar de 3% din PIB în acest an, printr-o rectificare bugetară, și pregătirea unui buget cu încadrare în limita de 3% pentru anul următor, precum și revizuirea unor acte normative cu impact negativ în economie reprezintă prioritățile Partidului Național Liberal (PNL) la guvernare, potrivit unui program făcut public astăzi. Liderul PNL, Ludovic Orban, a fost mandatat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou Cabinet. Lista miniștrilor propuși este disponibilă aici.
Ramona Mănescu a anunțat că refuză să renunțe la postul de ministru de Externe, deși partidul care o susține, ALDE, iese de la guvernare, încercând să își justifice decizia prin faptul că România nu are nevoie de o criză și pe plan extern.
Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat, oficial, ieșirea de la guvernare.
Forurile de conducere ale ALDE vor decide, luni, ieșirea de la guvernare, urmând ca miniștrii susținuți de acest partid să își dea demisia în prima ședință de guvern, au informat surse politice.