Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat un proiect de ordin care prevede prelungirea până la jumătatea anului a perioadei până la care clienții casnici pot trece de la contractul de serviciu universal cu furnizorul lor de ultimă instanță (FUI) la un contract concurențial semnat cu același furnizor sau cu altul, dând totodată posibilitatea tuturor furnizorilor, FUI sau nu, de a la acorda clienților reduceri comerciale care să compenseze diferența dintre prețul de serviciu universal și prețul concurențial înregistrată între 1 ianuarie și 30 iunie 2021.
Gigantul german de energie și utilități E.ON a unificat cei doi furnizori de gaze naturale pe care îi deține în România, prin absorbirea E.ON Gaz Furnizare, specializat în furnizare pentru clienții casnici reglementați, de către E.ON Energie, furnizor de gaze pentru consumatorii de gaze din piața liberă, dar și de curent electric, fiind furnizor de energie de ultimă instanță în estul României, în zona de rețea operată de distribuitorul Delgaz Grid din același grup E.ON, informatie anunțată de Profit.ro în această vară.
Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), și-a majorat de aproape 4 ori profitul net în primul semestru al anului, de la 30 la 116 milioane lei, scăderea veniturilor din transportul energiei, cauzată de reducerea consumului și a tarifului reglementat aprobat de ANRE, fiind supracompensată de creșterea altor venituri, precum și de diminuarea cheltuielilor cu energia achiziționată, ca urmare a ieftinirii acesteia.
"Anumiți furnizori abuzează de o poziție dominantă și nu își reduc prețurile la consumatorul final în momentul în care pe piață cumpără gazul de la producători la un preț mult mai mic. În comparație cu cât e acum prețul reglementat la producător, 68 lei/MWh, este o diferență foarte mare și nu văd nici o reacție a celor doi mari furnizori de gaze ", declara ministrul Economiei, Virgil Popescu, pe 24 iunie, cu referire la Engie și E.ON.
Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat prin vot majoritar propunerea Comisiei de Industrii și Servicii de introducere în Legea energiei a unei taxe asupra veniturilor suplimentare ale furnizorilor de gaze rezultate din liberalizarea pieței, respectiv pe diferența dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziția de la producători a gazelor destinate populației și CET-urilor, care va fi eliminat de la 1 iulie, și prețul de achiziție din piață, care în prezent este mult sub acest nivel, idee anunțată public anterior de către președintele Comisiei, Iulian Iancu (PSD).
Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, a decis prin vot maasupra propunerii Comisiei de Industrii și Servicii de introducere în Legea energiei a unei taxe asupra veniturilor suplimentare ale furnizorilor de gaze rezultate din liberalizarea pieței, respectiv pe diferența dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziția de la producători a gazelor destinate populației și CET-urilor, care va fi eliminat de la 1 iulie, și prețul de achiziție din piață, care în prezent este mult sub acest nivel, idee anunțată public deja de către președintele Comisiei, Iulian Iancu (PSD).
Practic, se va referi la situația de dinainte de toamna lui 2017, când din E.ON Energie s-a desprins E.ON Gaz Furnizare, care a preluat activitatea de furnizare de gaze către consumatorii reglementați casnici, tocmai din cauza faptului că cele două piețe, de gaze și de energie pentru populație, se aflau la acel moment în stadii diferite de liberalizare.
Cu mai puțin de o săptămână înainte de liberalizarea pieței, Guvernul vrea să îi oblige pe furnizorii de gaze naturale să cumpere gazele cu preț maxim scoase la vânzare în mod impus de către marii producători interni în cadrul așa-numitului program de ofertare de gaze (gas release) și majorează procentul din producție pe care OMV Petrom și Romgaz trebuie elibereze pe piață în cadrul acestuia.
Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat la o conferință pe teme energetice că este posibil ca gazele pentru populație să nu se ieftinească de la 1 iulie, odată cu liberalizarea prețurilor, însă i-a avertizat pe principalii furnizori, Engie și E.ON, că Guvernul are pârghiile necesare pentru a face ca acest lucru să se întâmple. Prezent la același eveniment, fostul șef al lui Popescu din cadrul Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, social-democratul Iulian Iancu, a spus că a declarat că în Comisie a fost aprobat un amendament la Legea energiei, care prevede introducerea unei taxe asupra veniturilor furnizorilor, respectiv pe diferența dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziția de la producători care va fi eliminată de la 1 iulie și prețul de achiziție din piață, care în prezent este mult sub acest nivel.
Guvernul a modificat Legea energiei prin ordonanță de urgență pentru a da posibilitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să mențină prețuri reglementate la energia electrică livrată de producători furnizorilor de ultimă instanță ce alimentează consumatorii casnici și totodată să plafoneze tarifele achitate de consumatorii casnici la nivelul din prezent.
Scăderea abruptă a cotațiilor internaționale la petrol va aduce o inflație mai mică în Europa Centrală și de Est. România va înregistra una dintre cele mai reduse rate anuale ale inflației din regiune în 2020, după ce a fost campioană la creșterea prețurilor în anii anteriori. Dar acest lucru înseamnă și șanse mai mari ca Banca Națională să lase leul să se deprecieze, arată o analiză ING Bank.
Proiectul "Monitorul Prețurilor pentru Carburanți", care conține informații despre tarifele practicate în marile lanțuri de benzinării din România, pare să meargă bine, având peste 1,3 milioane de accesări de când a fost lansat, a afirmat, sâmbătă, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, transmite Agerpres.
Frank Hajdinjak pleacă de la șefia E.ON România după o perioadă de peste 10 ani în care a ocupat postul de CEO.
E.ON Gaz Furnizare, divizia de furnizare de gaze naturale pentru clienții casnici din sectorul reglementat a gigantului german omonim, a terminat anul trecut cu pierderi de peste 64 milioane lei. Rezultatul a fost generat de majorarea semnificativă a prețurilor de achiziție a gazelor, atât de la producătorii interni, cât și din import, necompensată integral în prețul final reglementat de furnizare către populație aprobat de ANRE, fapt care a determinat Guvernul să adopte, pe finalul anului, celebra și controversata OUG nr. 114/2018.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a lansat procedura de recrutare și selecție de candidați pentru 5 posturi de membri ai Directoratului, printre trăsăturile așteptate din partea acestora fiind inclusiv "expunere sindicală și politică". Pentru aceste calități, ei vor fi răsplătiți cu o indemnizație lunară de 36.240 lei.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, și-a planificat să își diversifice portofoliul de producție cu proiecte noi, prin transfer de business, achiziție de participații și acțiuni ale altor societăți, dezvoltarea unor centre de inovare și cercetare, plan pentru care va angaja avocați care să asiste compania.
Administrația Prezidențială a lansat o licitație de achiziție de gaze naturale pentru asigurarea căldurii și a apei calde la Palatul Cotroceni pe o perioadă de doi ani, începând din vară și până la sfârșitul lunii mai a anului 2021, estimând că va avea nevoie de o cantitate totală cifrată între un minim de 9.410 MWh și un maxim de 13.280 MWh.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a decis luna trecută ca Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, să vândă la preț reglementat furnizorilor de ultimă instanță anul acesta, de la 1 martie, o cantitate totală cumulată de energie electrică de circa 1,63 milioane MWh, care reprezintă 9,7% din producția de electricitate livrată de companie în cursul anului 2018.
Statul a decis să nu mai încaseze dividende sub formă de numerar extras din conturile companiei, ci să i se aloce acțiuni noi la companie în contul dividendelor cuvenite, majorându-și astfel cota de participare la aceasta.
Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul român a încasat în 2018 venituri din dividende de la companii la care este acționar în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.
Rezultatele record obținute de Hidroelectrica anul trecut au bătut, cel puțin deocamdată, efectele anticipate ale măsurilor prevăzute de OUG 114 pentru sectorul energetic, din care cele mai importante sunt introducerea obligației de livrare de energie la preț reglementat, cu marjă de profit fixă de 5%, și majorarea de 20 de ori, de la 0,1% la 2% din cifra de afaceri anuală, a contribuției bănești către ANRE.
Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și al ALDE, partid din coaliția de guvernare, totodată posibil candidat la Președinție, a declarat miercuri, în debutul unei întâlniri cu reprezentanți ai Centrului Român al Energiei, organizație care reunește peste 20 dintre cele mai importante companii din industria energetică românească, că a vorbit cu premierul Dăncilă pe tema taxei de 2% pe cifra de afaceri anuală a operatorilor din energie introdusă prin OUG nr. 114/2018 și că această taxă ar putea fi eliminată.
Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești a finalizat recent un studiu demarat în 2015 la comanda ANRM, menit să stabilească cu ce sortiment internațional de referință va fi asimilată calitatea medie a țițeiului din România.
Elvețienii, cu venituri nete anuale de peste 7 miliarde franci elvețieni, operau pe piața locală prin două subsidiare, Alpiq Romindustries SRL și Alpiq Romenergie SRL.
În plus, Niculae Havrileț, consilier al ministrului Energiei Anton Anton și fost șef al ANRE, a reiterat propunerea ministrului de modificare a OUG 114, prin exceptarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, precum Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, de la plata contribuției bănești către Autoritate de 2% din cifra de afaceri anuală, majorată de 20 de ori de anul acesta, de la nivelul anterior de doar 0,1%.