Penuria de gaz din luna ianuarie, în urma căreia Sistemul Național de Transport (SNT) a funcționat sub limita de funcționare la parametri normali, a condus la majorarea importurilor de gaze rusești efectuate de Romgaz în primul trimestru al acestui an. Din acest motiv, compania estimează pentru 2018 o triplare a veniturilor (și, implicit, a cheltuielilor) din gazele importate față de proiectul de buget aprobat inițial, acestea urmând a ajunge de la suma inițial prevăzută, de 26,5 milioane lei la 79 milioane lei.
Operatorul vrea ca împrumutul în valoare totală de 186 milioane lei să fie denominat și rambursat în monedă națională, cu dobândă variabilă, dar, totodată, ca valoarea sa să poată fi convertită până la 100% la o dobândă fixă, în condițiile în care România se află în plin proces de majorare a costurilor de împrumut.
La finalul lunii trecute, un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Berlin a declarat că SUA au asigurat Germania că, indiferent ce sancțiuni va decide Washingtonul contra Rusiei, gazoductul Nord Stream 2 nu va fi afectat de acestea. Conducta ar urma să dubleze capacitatea de transport de gaze dinspre Rusia spre Germania, de la 55 la 110 miliarde metri cubi pe an, până în 2019.
Republica Moldova și România lucrează la implementarea a 4 condiții suspensive dintr-un total de 13, prevăzute în contractul de preluare a companiei Vesmoldtransgaz de către Transgaz, operatorul sistemului românesc de transport al gazelor, condiții necesare pentru lansarea construcției gazoductului Ungheni-Chișinău.
Ironia este că Transgaz implementează proiectul de gazoduct internațional BRUA și altele menite să reducă dependența Europei de importurile de gaze din Rusia inclusiv cu bani încasați de la Gazprom pentru tranzitul unei părți a acelorași importuri. Anul trecut, compania a încasat din operațiuni de transport internațional de gaze 333,29 milioane lei, adică peste 19% din totalul veniturile sale din exploatare.
Pe de altă parte, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, grupul austriac deține 50% din drepturile concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, în parteneriat cu americanii de la ExxonMobil, proiect de dezvoltare care, coroborat cu cel al conductei internaționale BRUA, este menit să reducă dependența UE de importurile de gaze rusești.
WIEE România, principalul intermediar local de importuri de gaze rusești, controlat indirect de gigantul de stat Gazprom, și-a înjumătățit profitul net anul trecut, acesta scăzând de la 6,47 milioane lei în 2016 la 3,26 milioane lei în 2017. Principala cauză este reducerea atât a importurilor de gaze naturale ale României, cât și a prețurilor la gazele din import.
Terminalul de LNG Yamal din Siberia este controlat de grupul Novatek, cel mai mare producător rus independent de gaze naturale, cu o participație de 50,1%, ceilalți acționari fiind francezii de la Total și compania petrolieră chineză de stat CNPC, cu câte 20%, precum și fondul de investiții de stat al Chinei Silk Road Fund (9,9%).
"Vă reamintesc că România nu-și poate acoperi consumul de gaze naturale din producția internă în perioadele de vârf de consum și că depindem de o singură sursă de import gaze naturale, respectiv Gazprom. Exportul de gaze naturale din producția internă mărește dependența de importul gazelor naturale de la Gazprom", i-a scris Iancu șefului său Liviu Dragnea, solicitându-i să ceară CSAT să analizeze problema.
Ucraina a reclamat Rusia la Tribunalul de la Stockholm acuzând, printre altele, că, în perioada 2009-2015, Gazprom i-a plătit tarife mai mici decât i s-ar fi cuvenit pentru tranzitul gazelor rusești prin conductele ucrainene și că, în plus, deși a rezervat capacitatea integrală a acestor conducte, a transportat o cantitate mai mică de gaze decât cea la care s-a angajat prin contract, neachitând întreaga capacitate rezervată.
Transgaz, operatorul sistemului național românesc de transport al gazelor, susține că a încercat să medieze între Rusia și Ucraina pentru a se ajunge la un acord care să respecte și normele UE, și pretențiile celor două state aflate în conflict politic de la anexarea peninsulei Crimeea și cu un istoric bogat de neînțelegeri cu privire la comerțul cu gaze naturale, însă fără succes.
Importurile de gaze din Rusia s-au majorat de șase ori (cu 485%, mai exact) în primele 8 zile ale lui 2017 comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a vremii geroase care a străbătut România și a reducerii producției celor doi mari producători autohtoni, Romgaz și OMV Petrom.
Consumul de gaze naturale al României a atins maximul ultimilor 27 de ani (din decembrie 1989) pe 7 ianuarie, prima zi a actualei perioade de cod galben de ger. Administrația Națională de Meteorologie a modificat luni alerta de ger pentru București, din cod galben, în cod portocaliu.
Datele arată că, în primele 10 luni din acest an, importurile de gaze ale României au crescut de peste 8 ori față de perioada similară din 2015, de la doar 75,7 la 620,9 mii tone echivalent petrol. Prețul mediu al gazelor importate în UE din state terțe a scăzut cu peste 21% în perioada noiembrie 2015 – noiembrie 2016.
Ucraina plătește un preț cu 26,66% mai mare pe gazele importate din UE decât ar fi plătit dacă se alimenta, ca până anul trecut, cu gaze din Rusia. Acesta este însă prețul “independenței” energetice de Rusia, pe care oficialitățile ucrainene sunt dispuse să-l achite.
Gazprom și-a majorat livrările de gaz natural către state non-membre ale Comunității Statelor Independente (CSI) cu 10% (sau 13,5 miliarde de metri cubi) în primele 10 luni ale acestui an, cele mai mari majorări fiind înregistrate în state membre UE.
Gazele importate de la gigantul rus de stat Gazprom ar putea ajunge să asigure aproape o treime din consumul total al României luna viitoare (32,7%), potrivit estimărilor operatorului de transport Transgaz, în condițiile în care, în septembrie 2015, importurile au avut o pondere de doar 0,03% în totalul cererii interne de gaze.
Importurile de gaze ale României s-au triplat în primele 5 luni ale acestui an, pe fondul ieftinirii acestora în comparație cu cele din producția internă, iar operatorul sistemului național de transport, Transgaz, estimează pentru luna august că importurile vor acoperi 18% din consumul total de gaze, față de doar 0,04% în aceeași lună a anului trecut.
România a înaintat NATO o propunere de proiect de dezvoltare a unui sistem de alertare timpurie privind eventuale scăderi ale volumului de gaze naturale care pot genera potențiale crize de aprovizionare în state membre sau partenere Alianței, propunere care a întrunit cerințele acestei organizații.
În septembrie 2015, gazele din import costau echivalentul a 93,96 lei/MWh, cu 18,8% mai mult decât cele vândute de producătorii români furnizorilor clienților finali din piața concurențială (79,10 lei/MWh). Spre comparație, la începutul anului, gazele rusești erau cu peste 70% mai scumpe decât cele românești.
Creșterea consumului casnic de gaze, în eventualitatea unei ierni foarte grele, dar și riscul întreruperii livrărilor din Rusia, ar duce la reducerea producției de energie electrică a centralelor pe gaze naturale care asigură echilibrarea sistemului energetic național, fiind nevoie de rezerve suplimentare de la termocentralele pe cărbune și păcură.
Valoarea totală estimativă a achiziției este de 41,3 milioane lei. Conef Gaz este unul dintre cei doi intermediari prin care România importă gaze naturale din Rusia.
În plan sunt luate în calcul patru scenarii de risc, primul fiind limitarea sau sistarea furnizării de gaze din Rusia către UE. În decembrie 2012, termen la care Guvernul de la București ar fi trebuit să trimită la Bruxelles planul de urgență, importurile de gaze din Rusia au reprezentat aproape 21% din consumul de gaze al României. Pentru iarna aceasta, autoritățile estimează un necesar de import de doar 3%.
Convenția semnată cu Moscova încalcă legislația europeană întrucât acordă Gazprom exclusivitate pe capacitatea de transport a celor trei conducte magistrale de tranzit internațional dintre Isaccea și Negru Vodă, împiedicând accesul terților la rețea, și interzice României să reexporte gazele cumpărate de la ruși. Comisia Europeană a amenințat chiar că dă în judecată guvernul român la Curtea Europeană de Justiție din cauza acestui acord.