Transgaz, operatorul sistemului național de transport (SNT) al gazelor naturale, companie de stat controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), va putea să cumpere gaze naturale necesare echilibrării sistemului și de pe piețele din Ungaria, Bulgaria, Austria și Grecia, nu doar de pe piața locală, potrivit unei modificări legislative pregătite de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Exportul de gaz rusesc către Europa prin Turk Stream s-a redus cu o treime începând cu luna noiembrie, de la un volum de aproximativ 330 GWh/zi la unul de 230 GWh/zi, în urma scăderii cererii României și Ungariei, cauzată de vremea neobișnuit de caldă și de gradul ridicat de umplere a depozitelor. Exportul gazului rusesc prin cealaltă rută funcțională către Europa, cea ucraineană, a rămas la același nivel ca în octombrie, de 450 GWh/zi.
Republica Moldova ar putea importa gaze din România nu numai prin punctul de interconectare de la Ungheni, pe care, cel puțin deocamdată, refuză să-l utilizeze, ci și prin cel de la Isaccea, de pe coridorul Transbalcanic, care nu mai este folosit de mai mult timp. Operatorul de sistem și transport gaze de la Chișinău, Moldovatransgaz, a anunțat că de la 1 noiembrie va scoate la licitație, pe platforma regională RBP, rezervarea capacităților în punctele de interconectare aflate pe traseul coridorului Transbalcanic, prin care, până în urmă cu câțiva ani, era exportat gazul rusesc către România, Turcia, Bulgaria, Grecia și celelalte state din peninsulă și care între timp a fost înlocuit de Gazprom cu Turk Stream.
Vremea caldă și nivelul ridicat al înmagazinărilor din Europa au făcut ca România să nu mai exporte gaze către Ungaria, ci chiar să importe, pentru prima dată în ultimele 4 luni, timp de 2 zile, gaze din țara vecină. Cum prețul de pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH se situa cu peste 17 euro/MWh sub cel de pe BRM, weekend-ul trecut, fluxul s-a inversat, traderii preferând să intermedieze tranzitul de gaze din Austria, via Ungaria, către România. Ungaria a anunțat recent căva refuza să adere la mecanismul obligatoriu de întrajutorare solidară cu gaze naturale între statele membre UE.
În prezent, prin punctul de interconectare de la Negru Vodă cu Bulgaria, intră în România mai multe gaze decât sunt reexportate în Ungaria, pe la Csanapalota, majoritatea acestora nefiind gaze rusești, a anunțat ministrul Energiei, Virgil Popescu, la PROFIT ENERGY.forum.
Romgaz negociază în prezent achiziționarea de gaz de import, realizând în acest sens formalitățile necesare și utile pentru a se licenția ca trader în Bulgaria și Grecia pentru a putea aduce gaze de proveniență non-rusă prin recent inauguratul interconector dintre cele 2 state vecine, a declarat Aristotel Marius Jude, Director General Adjunct, Romgaz la cea de-a VI-a ediție a Profit Energy.forum - Provocări în criza energetică.
Scumpirea accelerată a gazului din România, în urma adoptării controversatei ordonanțe de urgență 119, prin care traderii au fost penalizați, a făcut ca Ungaria să nu mai intenționeze să folosească, marți, Sistemul Național de Transport (SNT) pentru tranzitul gazelor rusești pentru prima dată în ultimele 4 luni, preferând să importe gaz din Austria, unde prețul era mai mic decât cel de pe piața autohtonă.
Gazele tranzacționate pe piața spot administrată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), de altfel singurele gaze care se mai comercializează pe piețele centralizate autohtone, au devenit de câteva zile, pentru prima dată în ultimele 4 luni, mai scumpe decât cele de cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, deși în continuare România este folosită ca țară de tranzit de Ungaria. La mijlocul august, gazele se tranzacționau pe piața pentru ziua următoare în România cu aproape 90 de euro sub cele comercializate pe piața similară din Austria.
Licitația de un miliard de lei de achiziționare a serviciilor de echilibrare prin cumpărarea de gaze naturale din import a fost anulată de Transgaz din lipsă de ofertanți, confirmând scepticismul Profit.ro în momentul lansării acesteia. Dat fiind prețul oferit, Profit.ro estima că “este probabil ca licitația să aibă soarta celor de anul trecut”, când licitații similare au fost anulate ca urmare a faptului că nicio companie (trader) nu a fost interesată (nu s-a prezentat nici măcar un ofertant), deși adaosul era de 30%, nu de 16% cât se precizează în caietul de sarcini pentru această ultima licitație realizată de Transgaz.
Gazprom nu a limitat livrările de gaze prin TurkStream, dimpotrivă acestea aflându-se în ultima săptămână aproape de maximele acestui an, maxime înregistrate în luna iulie. Reducerea semnificativă a livrărilor către România de la finalul săptămânii trecute pare a fi fost o problemă autohtonă, care nu avut o motivație geopolitică, ci una comercială. Traderii au considerat că prețul de pe piața autohtonă este prea mic comparativ cu cel de pe celelalte piețe regionale, preferând să-și vândă gazul contractat de la Gazprom pe alte piețe mai profitabile. După majorarea cu peste 20% a prețului pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) importurile și-au revenit la nivelul de la începutul săptămânii trecute.
Incertitudinile privind alimentarea cu gaze de import, în special rusesc, în iarna viitoare pot pune în pericol funcționarea Sistemului Național de Transport (SNT), ceea ce a determinat operatorul SNT, Transgaz, să organizeze o licitație de achiziționare a serviciilor de echilibrare prin cumpărarea de gaze naturale din import pentru perioada ianuarie-martie 2023. Transgaz este dispus să achite o sumă totală cuprinsă între 1,079 și 1,349 miliarde lei de pe o cantitate totală de gaze de 128 milioane mc sau 1,37 TWh, care poate fi suplimentată cu 25%.
România a importat, în primele cinci luni din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 930.500 tone echivalent petrol (tep), cu 14% (151.700 tep) mai mică față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
România a înmagazinat miercuri un nivel record de gaze, de 20,5 milioane mc, echivalentul a 87% din producția internă, de 23,6 milioane mc, în condițiile în care nivelul importurilor s-a situat la ce mai înalt nivel din istorie, cel puțin pentru perioada de vară, de 13 milioane mc. Majoritatea importurilor, aproximativ 12 milioane mc, au fost efectuate prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă. Potrivit unor surse din piață, prin acest punct a fost importat nu numai gaz rusesc provenit din Turk Stream, ci și gaz din surse alternative.
Cererea de gaz azer este în creștere în Europa, însă, pentru a putea fi satisfăcută, ar trebui rezolvate problemele legate de extinderea infrastructurii necesare majorării volumului exporturilor și semnate contracte ferme, a transmis președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev. Acesta a avertizat însă că nu este posibilă creșterea producției, implicit a exportului, într-un singur an.
Companiile din România continuă să importe gaz rusesc prin gazoductul Turk Steam în pofida stopării de către Gazprom a livrărilor de gaze către Bulgaria, gigantul rus și trader-ii utilizând însă rețeaua de transport din statul vecin pentru furnizarea de gaze către state terțe, inclusiv România. Ca urmare a importurilor, de peste 60 GWh/zi, efectuate atât din Bulgaria, cât și din Ungaria, dar și consumului situat sub nivelul producției interne, înmagazinările de gaze s-au majorat în prima săptămână a lunii mai cu peste 700 GWh.
Companiile autohtone par decise să identifice surse alternative la gazele rusești, pentru prima dată rezervările de capacitate lunară prin punctul de interconectare de la Giurgiu-Ruse depășindu-le pe cele din punctele tradiționale de import de gaz rusesc, de la Isaccea (pe granița cu Ucraina) și Negru Vodă (pe granița cu Bulgaria).
Tranzitul gazelor rusești prin Ucraina către Europa s-a redus miercuri în principal însă ca urmare a încălzirii vremii, a creșterii producției de energie regenerabilă și a scăderii prețurilor pe piețele spot din Europa. România nu mai importă gaz prin coridorul ucrainean încă de la începutul lunii aprilie, tot importul mutându-se pe granițele cu Bulgaria și Ungaria.
În acest weekend, producția de gaze a României s-a situat peste nivelul consumului intern pentru prima dată în acest an, ceea ce a făcut ca să fie înmagazinați sâmbătă aproape 75 GWh, ca urmare a surplusului intern, dar și a cantităților de gaze importate.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale din Ucraina, LLC Gas TSO, a acuzat vineri Rusia că pune în pericol tranzitul gazelor rusești exportate către Europa de către gigantul rus producător de stat Gazprom prin conductele ucrainene, informație care a dus la o scumpire cu aproape 4% a gazelor pe principalele huburi europene, după 5 zile consecutive de ieftiniri.
În primele zile ale lunii aprilie, una dintre companiile prin care Gazprom exporta gaze în România, Imex Oil Limited Nicosia Sucursala București, nu a mai importat gaze, în timp ce cealaltă, WIEE România SRL, și-a redus de aproximativ 2,5 ori cantitatea de gaze livrată, de la peste 2,5 milioane mc/zi la aproximativ un milion mc/zi, susțin surse din piața de gaze contactate de Profit.ro.
Planul de eliminare graduală a dependenței statelor membre UE de importurile de gaze din Rusia include majorarea achizițiilor europene de GNL cu 50 miliarde metri cubi pe an. Foarte recent, SUA și Uniunea Europeană au anunțat un acord în baza căruia americanii s-au angajat să asigure livrarea în Europa a unei cantități suplimentare de cel puțin 15 miliarde metri cubi de gaz lichefiat până la sfârșitul acestui an.
Situația tensionată de pe piața gazelor și posibilitatea ca UE să-și reducă, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, dependența de Rusia au determinat Ungaria să reînceapă, de câteva zile, să folosească România drept țară de tranzit pentru gazul rusesc, aproape jumătate din fluxurile intrate prin punctele de interconectare Isaccea (cu Ucraina) și Negru Vodă (cu Bulgaria) fiind reexportate prin Csanadpalota.
Prim-ministrul Kiril Petkov a declarat că Bulgaria susține sancțiunile împotriva Rusiei ca mijloc de a opri invazia în Ucraina, dar va dori probabil o exceptare de la interzicerea importurilor de gaze naturale și petrol, dacă o astfel de propunere este înaintată, transmite Reuters.
În urmă cu 13 ani, la criza europeană a gazelor din prima parte a anului 2009, Rusia a acuzat Ucraina că "fură" din gazele rusești aflate în tranzit prin sistemul de transport ucrainean, explicând astfel problemele de alimentare din țări precum România, Ungaria sau Polonia. De exemplu, operatorul român Transgaz raporta în ianuarie 2009 o scădere cu 40% a importurilor prin Ucraina față de nivelurile normale.
În România au intrat joi 1,2 milioane metri cubi de gaz din Republica Moldova, prin punctul de interconectare de le Ungheni, însă aceste importuri nu au avut un caracter comercial, ci unul de echilibrare operațională între operatorul sistemului de transport autohton cu cel din statul vecin.