Rezultatele 1 - 11 din 11 pentru "importuri gaze ungaria"

Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, continuă să rămână opac cu privire la relația cu Ucraina, șeful companiei, Ion Sterian, spunându-i public astăzi premierului Ludovic Orban că îi va prezenta situația în această privință doar în absența presei, întrucât este vorba de "informații confidențiale".

România a reușit performanța ca în numai primele 7 luni ale anului să importe gaze în valoare de 17,32 TWh, cu mai mult de un TWh peste cantitatea importată în întreg anul trecut, de 16,2 TWh, arată ultimele date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și analizate de Profit.ro.

Companiile autohtone și-au majorat în luna august cu peste 16% sau 313 GWh importurile de gaze comparativ cu cele din luna iulie, în special ca urmare a reluării importurilor de gaze pe ruta ucraineană. Majoritatea gazelor intrate în România, peste 72%, au provenit din Ungaria (1,613 TWh), capacitatea fermă de import din statul vecin fiind rezervată și utilizată în proporție de 100%.

Operatorul de transport de gaze naturale al Ungariei, FGSZ, subsidiară a grupului MOL, a inaugurat noua stație de comprimare de la punctul de interconectare cu România de la Csanádpalota, investiție care este parte a proiectului conductei internaționale BRUA și care, de anul viitor, va majora capacitatea de import de gaze a Ungariei la 1,75 miliarde metri cubi pe an.

Până să “fure” maghiarii gazul românesc, așa cum cred politicienii autohtoni, în frunte cu șeful Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, România a importat în luna iulie o cantitate de gaze de peste 1,6 TWh din Ungaria, record absolut în relațiile comerciale cu statul vecin. Cantitatea este echivalentă cu jumătate din producția lunară a unuia dintre cei doi mari producători autohtoni, OMV Petrom.

România a reluat în iulie importurile de gaz rusesc pe ruta ucraineană, după ce, timp de 3 luni, prin punctele de import Medieșul Aurit și Isaccea nu a intrat niciun MWh în țară, tot importul mutându-se pe ruta ungară. Principala explicație ar putea fi repornirea de către miliardarul Ioan Nicolae a combinatului chimic Viromet.

România ar putea avea nevoie iarna viitoare de importuri de gaze de peste 15 TWh, în condițiile scăderii naturale a producției și a subvenționării consumului prin adoptarea controversatei OUG 114. Numai că principala rută de import, cea ucraineană, s-ar putea închide în cazul în care Gazprom nu se înțelege cu statul ucrainean privind prelungirea actualului acord, care expiră pe 31 decembrie 2019. Autoritățile române susțin că au un plan de rezervă, plan care însă ar putea extinde o eventuală criză a gazelor și pe piața de electricitate. Consumatorii industriali ar putea rămâne la iarnă nu numai fără gaze, ci și fără curent electric.

România a importat în această iarnă un volum de gaze mai ridicat cu 12% decât cel din iarna trecută, evoluția ascendentă din primele două luni ale anului, în care importurile se majoraseră cu 46%, fiind compensată de una mai favorabilă din luna martie, în care importurile au scăzut cu 40%. Cu alte cuvinte, numai vremea neobișnuit de caldă din luna martie a făcut ca România să nu-și majoreze mult mai accentuat importurile în această iarnă.

Dezvoltarea coridorului de transport de gaze România-Ungaria, parte a proiectului de gazoduct BRUA faza 1, vital pentru securitatea aprovizionării în Europa Centrală și de Est, se află în termen, noua stație de comprimare a gazelor construită de FGSZ, omologul maghiar al Transgaz, la punctul de interconectare de la Csanádpalota dintre cele 2 sisteme naționale de transport, urmând să fie finalizată în octombrie, a anunțat operatorul din Ungaria.

Politica de subvenționare a consumului și descurajare a producției de gaze, promovată de OUG 114, poate conduce pe termen mediu și lung doar la o majorare a importurilor. Numai că, în cazul OUG 114, efectele au fost mult mai rapide, importurile explodând, atât în ceea ce privește electricitatea, cât și gazele, în primele două luni de la adoptarea actului normativ.

Inițial, procedura de rezervare de capacitate pe faza 2 de dezvoltare a gazoductului internațional BRUA, prin care capacitatea de transport a conductei ar urma să fie majorată la 4,4 miliarde metri cubi pe an, de la 1,75 miliarde, era programată să se finalizeze pe 25 februarie.