Rezultatele 101 - 125 din 212 pentru "importuri gaze"

Producția internă de gaze naturale a Europei a scăzut per total cu 3,31% anul trecut față de 2020 și cu peste 10% comparativ cu 2019, anul de dinaintea pandemiei COVID-19, la 204 miliarde metri cubi (mmc), în timp ce cererea de gaze pe Bătrânul Continent a crescut în 2021 cu 5,74% comparativ cu 2020 și a depășit-o cu 2,8% chiar și pe cea de dinainte de pandemie, ajungând la 552 mmc.

Premierul Nicolae Ciucă i-a cerut omologului său bulgar Kiril Petkov la finalul săptămânii trecute, în cadrul unei convorbiri telefonice, urgentarea finalizării lucrărilor de construire a conductei care va conecta sistemele de transport de gaze naturale ale Bulgariei și Greciei, care odată pusă în funcțiune ar permite României să își diversifice sursele de import de gaze cu livrări din Azerbaijan și din transporturi maritime de gaze naturale lichefiate (LNG), reducându-și astfel dependența de gigantul rus de stat Gazprom.

Rezervările de capacitate de import gaze naturale efectuate pentru luna februarie sunt cu 2,25% peste cele aferente lunii ianuarie, însă cu 16,7% sub cele efectuate pentru ultima lună a anului trecut, reiese din datele analizate de Profit.ro. În timp ce rezervările prin punctul de interconectare de la Negru Vodă cu Bulgaria au scăzut de la 105 GWh/zi în decembrie 2021 la 10,5 Gwh/zi, cele din punctul Isaccea (pe granița cu Ucraina), care erau inexistente în decembrie 2021, au crescut de la 48 GWh/zi în ianuarie la 56,8 GWh/zi în februarie.

Qatarul nu va putea să-și majoreze semnificativ livrările de gaze naturale către Europa în cazul în care exporturile gigantului rus de stat Gazprom se vor diminua dramatic sau se vor opri cu totul, pe fondul spectrului invadării Ucrainei de către Rusia și al escaladării tensiunilor în această privință dintre SUA, UE și Kremlin, scrie Bloomberg, citând trei surse la curent cu situația.

România a importat, în primele zece luni din 2021, petrol brut și gaze naturale în sumă de 2,831 miliarde euro, în creștere cu 52,6% comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

La începutul lunii decembrie, Profit.ro avertiza că, “în momentul în care România va începe să importe gaz din Ungaria, va deveni cap de traseu atât în ceea ce privește gazul importat prin Negru-Vodă (din TurkStream via Bulgaria), cât și în ceea ce privește gazul importat din Ungaria și Austria, ceea ce va conduce la formarea pe piața autohtonă a celui mai ridicat preț regional”.

Depozitele subterane de înmagazinare care adăpostesc stocurile de gaze naturale ale Europei nu au fost niciodată atât de goale în această perioadă a iernii. La doar 4 luni după ce consilierul președintelui SUA pentru securitate energetică globală, Amos Hochstein, declara că Europa nu face suficient pentru a se pregăti pentru sezonul rece, continentul se confruntă cu o criză de aprovizionare care a făcut ca prețurile angro de referință la gaze de pe bursele de profil să ajungă să fie de de peste 4 ori mai mari decât în perioada similară din 2021, punând o presiune imensă pe gospodăriile populației și pe agenții economici. Criza a lăsat Uniunea Europeană la mâna vremii și a stratagemelor președintelui Rusiei, Vladimir Putin, ambele la fel de dificil de prognozat, scrie Bloomberg.

Anul nou vine cu o veste bună și cu una proastă pentru siguranța alimentării cu gaze a României. Veste bună este că s-a efectuat, pentru prima dată în ultimii ani, rezervare de capacitate de import pe punctul de interconectare Isaccea-Orlovka cu Ucraina, însă vestea proastă este că nu s-a mai rezervat o cantitate semnificativă prin cel mai important punct de interconectare, cel de la Negru Vodă cu Bulgaria. Astfel, în total, pentru luna ianuarie, a fost rezervată în cele 4 puncte de interconectare funcționale o capacitate totală de aproximativ 138,5 GWh/zi, cu o cincime sub nivelul rezervărilor efectuate pentru luna decembrie.

Actorii de pe piața gazelor anticipează o iarnă dificilă în România și în regiune, prețul gazului cu livrare în cele 3 luni următoare pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) fiind în prezent cel mai ridicat de pe cele mai importante burse europene. Dacă în prezent, pe piața pe termen scurt, pentru ziua următoare, prețurile din România sunt mai reduse decât cele din Ungaria sau Austria, pe piața pe termen mediu și lung acestea sunt superioare.

De-abia a început iarna și nivelul importurilor nete de gaze plus cantitățile extrase din depozite acoperă peste 50% din consumul intern, în prezent volumul producției interne situându-se sub cel cumulat al celor două surse alternative (importuri și gaze extrase din înmagazinări).

În pofida faptului că România este cel de-al doilea mare producător de gaze din Uniunea Europeană, la finalul săptămânii trecute nivelul importurilor de gaze a ajuns la aproximativ 50% din cel al producției interne. Și asta în condițiile unei perioade destul de călduroase pentru o lună de toamnă.

Ambasada Federației Ruse în România susține că au fost identificate cazuri de falși intermediari români ai gigantului rus de stat Gazprom, care vor să îi înșele pe importatorii locali de gaze naturale rusești, și transmite că, în primele 10 luni ale anului în curs, România a importat din Rusia aproape 2,5 miliarde metri cubi de gaze, mai mult decât pe parcursul întregului an 2020 (puțin peste 2 miliarde mc).

Gigantul rus de stat Gazprom a rezervat mai puțin de jumătate din capacitatea de transport de gaze disponibilă pentru luna octombrie pe conducta Yamal-Europa, care leagă zăcămintele rusești de Germania via Polonia și Belarus, și zero capacitate suplimentară de tranzit prin Ucraina, punând și mai mare presiune pe cotațiile angro la gaze naturale de pe continent, aflate deja la maxime istorice, transmite Interfax.

Penuria de gaze, atât în ceea ce privește producția, cât și alimentarea din importuri sau gradul de umplere a depozitelor, ca și anunțurile mai multor autorități europene, printre care și cele de la București, privind disponibilitatea de a plafona prețul gazelor au inflamat piețele continentale. În România, prețurile forward al gazului cu livrare în lunile octombrie, noiembrie, în sezonul rece sau în ultimul trimestru al acestui an au crescut miercuri cu peste 13%, depășind mediile înregistrate pe celelalte piețe europene, de 10%.

Scumpirea gazelor pe piețele angro este "dirijată de către Federația Rusă", în timp ce, în ceea ce privește energia electrică, creșterea de preț are drept principală cauză avansul masiv al cotațiilor certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, susține ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Mitul independenței energetice a României pare a fi ajuns la final. Dacă nu în prezent, în mod sigur în următorii 10 ani. România a importat în prima jumătate a acestui an peste 25% din gazele naturale utilizate și aproximativ 71,5% din țițeiul consumat. Iar perspectivele sunt sumbre, potrivit gigantului britanic BP, la actualul nivel de utilizare, resursele dovedite și exploatabile comercial ale României de gaze se vor epuiza în 9,1 ani, iar cele de țiței, în 22,7 ani.

Concernul energetic și industrial Energia Naturalis, cu operațiuni extinse în distribuția și furnizarea de gaze naturale, cel mai mare importator de gaze rusești din fosta țară iugoslavă, care și-a înregistrat anul trecut divizia specializată Prvo Plinarsko Drustvo (PPD) ca trader pe piețele centralizate românești de profil, la Bursa Română de Mărfuri (BRM), și-a înființat recent două subsidiare în România, cu capital total de pornire de 100.000 de euro.

Gazprom estimează că în 2021 va obține pe gazele exportate în Europa un preț mediu de 200-209 euro pe mia de metri cubi (euro/1000 mc), cu 50-56% peste prețul de 134 euro/1000 mc realizat în 2020, însă neagă faptul că această majorare este rezultatul întârzierii cu care a început injectarea de gaze în depozitele europene.

Deși a avansat pe poziția de cel de-al doilea producător de gaze și unul dintre cei mai mari producători de petrol la nivelul UE, România și-a majorat în primul trimestru al acestui an dependența de țițeiul și gazele de import, volumele intrate în țară majorându-se cu aproximativ 10% ca urmare în principal a declinului natural al producției.

România a importat în primele 4 luni ale acestui an un volum de gaze de 11,55 TWh, cu aproape 15% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Începând cu ultimul trimestru al lui 2020, în urma mutării importurilor de pe ruta ungară (Csanádpalota) pe fostul coridor transbalcanic (Isaccea și Negru Vodă), companiile autohtone au semnat contracte direct cu cele două companii prin care Gazprom exportă gaz în România (Conef Energy și Gazprom Schweiz AG). Așa se explică faptul că gigantul rus a raportat pe primele 4 luni ale acestui an o majorare de aproape 2,4 ori (o creștere de 138,9%) a exporturilor de gaze în România.

Companiile europene, în special cele din sectoarele mari consumatoare de energie și cu emisii semnificative de gaze cu efect de seră, cer de mult timp introducerea unei taxe CO2 la granița Uniunii Europene, pentru compensarea pierderii de competitivitate cu care se confruntă industria din Europa în raport cu concurenții din state din afara UE, cu legislații de protecție a mediului mult mai laxe și mai puțin costisitoare.

România și-a redus în 2020 importurile de gaze cu 20%, de la recordul istoric înregistrat în 2019, de 28,93 TWh, la 23,18 TWh, plătind pentru acestea o sumă aproape de două ori mai redusă decât cea achitată în 2019. Importurile din Federația Rusă au rămas relativ constante, micșorarea intrărilor fiind mult mai evidentă pe punctul de interconectare cu Ungaria, începând mai ales cu jumătatea a doua a anului, în principal ca urmare a inversării evoluției prețurilor pe cele două piețe.

România a reluat începând de vineri, așa cum anticipa Profit.ro, importurile de gaze din Ungaria, acestea depășindu-le în volume pe cele din Ucraina, pentru a putea acoperi majorarea consumului determinată de răcirea bruscă a vremii.