Deși a avansat pe poziția de cel de-al doilea producător de gaze și unul dintre cei mai mari producători de petrol la nivelul UE, România și-a majorat în primul trimestru al acestui an dependența de țițeiul și gazele de import, volumele intrate în țară majorându-se cu aproximativ 10% ca urmare în principal a declinului natural al producției.
România a importat în primele 4 luni ale acestui an un volum de gaze de 11,55 TWh, cu aproape 15% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Începând cu ultimul trimestru al lui 2020, în urma mutării importurilor de pe ruta ungară (Csanádpalota) pe fostul coridor transbalcanic (Isaccea și Negru Vodă), companiile autohtone au semnat contracte direct cu cele două companii prin care Gazprom exportă gaz în România (Conef Energy și Gazprom Schweiz AG). Așa se explică faptul că gigantul rus a raportat pe primele 4 luni ale acestui an o majorare de aproape 2,4 ori (o creștere de 138,9%) a exporturilor de gaze în România.
Companiile europene, în special cele din sectoarele mari consumatoare de energie și cu emisii semnificative de gaze cu efect de seră, cer de mult timp introducerea unei taxe CO2 la granița Uniunii Europene, pentru compensarea pierderii de competitivitate cu care se confruntă industria din Europa în raport cu concurenții din state din afara UE, cu legislații de protecție a mediului mult mai laxe și mai puțin costisitoare.
România și-a redus în 2020 importurile de gaze cu 20%, de la recordul istoric înregistrat în 2019, de 28,93 TWh, la 23,18 TWh, plătind pentru acestea o sumă aproape de două ori mai redusă decât cea achitată în 2019. Importurile din Federația Rusă au rămas relativ constante, micșorarea intrărilor fiind mult mai evidentă pe punctul de interconectare cu Ungaria, începând mai ales cu jumătatea a doua a anului, în principal ca urmare a inversării evoluției prețurilor pe cele două piețe.
România a reluat începând de vineri, așa cum anticipa Profit.ro, importurile de gaze din Ungaria, acestea depășindu-le în volume pe cele din Ucraina, pentru a putea acoperi majorarea consumului determinată de răcirea bruscă a vremii.
România va intra în săptămâna geroasă, care va debuta vineri, cu un nivel relativ confortabil de gaze depozitate, la prima vedere, de aproape 40% din capacitatea totală, însă cu un nivel al producției interne mult mai scăzut în comparație cu anii anteriori, ca urmare a declinului natural al acesteia. Importurile sunt cele care ar trebui să compenseze scăderea volumului de gaz care va intra din perimetrele de producție în sistemul național, în vederea presurizării acestuia.
Imex Oil a fost înființată în 1995 și a fost mulți ani de zile, alături de Conef din grupul rus Vimetco ce deține Alro Slatina și de WIEE, controlată de Gazprom din 2015, unul dintre cei trei mari intermediari de importatori de gaze rusești în România.
Prețurile futures ale gazelor de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) au coborât, în urma introducerii programului de ofertare de gaze (gas realease program), sub cele de pe bursa austriacă CEGH, ceea ce a determinat o scădere abruptă a importurilor pe ruta maghiară, care au dispărut practic în luna septembrie. Tendință care va continua cel puțin pe termen mediu și scurt. Motivul: pe piața internă există o supraofertă de gaze, pe lângă producția autohtonă, de aproximativ 255 GWh/zi, fiind aproape pline și depozitele de gaze.
AIK Energy România SRL, companie înregistrată la Londra care recent a preluat importatorul Valahia Gaz SRL, se numără printre companiile care au apelat cel mai intens la sistemul național de transport gaze, ea fiind depășită doar de cel mai mare furnizor de gaze din România, Engie, și de cel mai mare producător de gaze, începând cu trimestrul al doilea, OMV Petrom.
Companiile producătoare de gaze din România nu mai introduceau luni în sistemul național de transport decât 234 GWh, comparativ cu 272 GWh la începutul lunii aprilie, fiind reluat în schimb importul de gaze rusești din Ucraina (20 GWh). OMV Petrom susține că reducerea de producție e în graficul declinului natural, de 5% anual, în timp ce Romgaz afirmă că în aprilie și-a redus producția cu 15% ca urmare a scăderii abrupte a cererii, de 45% potrivit calculelor Profit.ro.
Volumul gazelor rusești care au intrat în România din Ucraina s-a redus cu 90% în primul trimestru al acestui an, prin punctul de interconectare Orlovka-Isaccea fiind importate doar 300 de milioane de metri cubi, a anunțat operatorul sistemului de transport din Ucraina, Gas TSO. Spre deosebire de anii trecuți, când gazul care intra în România prin acest punct era destinat majoritar alimentării statelor balcanice, în 2020, toată cantitatea de gaz exportată în acest an de Ucraina în România a avut ca destinație acoperirea consumului intern.
OMV Petrom și-a majorat în primul trimestru al acestui an vânzările de gaze către terți cu aproximativ 6,29 TWh sau 65% față de cele din primul trimestru al anului trecut, până la 16,08 TWh, în condițiile unei producții în scădere cu 3,7%. Volumul de gaze vândute, cu doar un TWh sub recordul istoric din ultimul trimestru al anului trecut, sugerează că OMV Petrom continuă să importe gaze și/sau cumpere de pe piața internă pentru a le vinde propriilor clienți.
În pofida reducerii cu peste o pătrime a exporturilor de gaze în Europa în primele 2 luni ale acestui, CEO-ul Gazprom Alexei MIller i-a transmis președintelui rus că este optimist cu privire la evoluția din a doua jumătate a lui 2020.
România a importat în luna decembrie 2019 o cantitate de 3.493.356 de MWh de gaze naturale, cu 12% în plus față de aceeași lună a anului precedent, potrivit rapoartelor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), prezentate de Agerpres.
Vremea neobișnuit de caldă și intrarea celui mai mare consumator de gaze din România, combinatul chimic Azomureș, în revizie generală de la 1 martie au condus la reducerea de Mărțișor a importurilor de gaze rusești prin Ucraina cu 90%, de la 44 GWh/zi la 4,6 GWh/zi. Măsura a fost compensată de o majorare cu aproximativ 10 GWh/zi a extragerilor de gaze din depozite, astfel că sistemul național de transport s-a aflat într-o stare optimă de funcționare. Tendința a continuat, astfel că, pe 3 martie, România nu mai importa niciun mc de gaz rusesc pe ruta ucraineană.
Controversata ordonanță 114/2018, pericolul unei întreruperi a livrării de gaze rusești prin Ucraina, declinul natural al producției, dar și impunerea de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a unei obligativități de înmagazinare mai ridicate au majorat cu peste 78% cantitățile de gaze importate de companiile din România în 2019, comparativ cu anul precedent. Astfel, importul de gaze al a atins un nivel istoric record, de 28,93 TWh, echivalentul a 27% din producția internă.
Ultimul trimestru al anului trecut pe piața gazelor a fost unul cel puțin bizar: în condițiile în care depozitele de gaze erau practic pline și ale unei vremi prietenoase, cu un consum mai redus, companiile din România nu numai că nu au pus frână importurilor, ci le-au majorat, punând presiune suplimentară pe prețul gazului.
2019 a fost poate cel mai dificil an din istoria post-decembristă pentru actorii de pe piața gazelor. Ordonanța 114 a dat bătăi de cap nu numai producătorilor, dar și furnizorilor și marilor consumatori de gaz, și chiar și reglementatorului, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), nevoită a rescrie legislația secundară din domeniu în 2 rânduri, în momentul adoptării OUG 114/2018, și în momentul adoptării OUG 19/2019 care a modificat-o pe prima.
"Politica energetică a Europei trebuie hotărâtă în Europa, nu în Statele Unite. Respingem în mod fundamental intervențiile din afară și sancțiunile cu efect extrateritorial", a declarat ministrul de Externe de la Berlin, Heiko Maas.
Toți operatorii sistemelor naționale de transport al gazelor naturale de pe ruta transbalcanică, respectiv din Bulgaria, Republica Moldova, România și Ucraina,vor participa săptămâna aceasta, pe 12 decembrie, la o întâlnire organizată la Bruxelles de către Directoratul pentru Energie (DG Energy) al Comisiei Europene, dedicată pregătirii asigurării tranzitului în flux invers al gazelor pe coridorul transbalcanic și la care ar putea fi semnat și un act adițional la acordul de interconectare dintre operatorul român Transgaz și cel ucrainean Ukrtransgaz.
Compania North Chemical Complex, controlată indirect de omul de afaceri Gabriel Ticea și care a preluat recent combinatul chimic Viromet Victoria, anterior parte a grupului Interagro al lui Ioan Niculae, a intrat în negocieri pentru a cumpăra și activele industriale ale combinatului Ga-Pro-Co Chemicals Săvinești, din același grup și aflat în faliment, active scoase la vânzare încă din primăvară, după cum a relatat Profit.ro la acea dată.
Noua companie de furnizare de gaze naturale și energie electrică la care vor să se asocieze producătorul de gaze Romgaz, controlat de statul român cu peste 70% din acțiuni, și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută 100% de ministerul de resort, se va numi Romgaz Furnizare SA și va fi înființată cu un capital social de pornire de 67,5 milioane lei, care va fi majorat ulterior, în cel mult 12 luni, la 225 milioane lei, bani care vor asigura funcționarea companiei în primii 3 ani de activitate, relevă date analizate de Profit.ro.
Ministrul PNL al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat la Realitatea TV că semnarea de către Transgaz, cu omologul său ucrainean Ukrtransgaz, a acordurilor de interconectare a celor două sisteme naționale de transport gaze în punctele de interconectare Isaccea și Medieșu Aurit întârzie pentru că fiecare dintre cele două părți dorește ca stațiile de măsurare a gazelor din punctele respective se fie situate pe teritoriul său național.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, continuă să rămână opac cu privire la relația cu Ucraina, șeful companiei, Ion Sterian, spunându-i public astăzi premierului Ludovic Orban că îi va prezenta situația în această privință doar în absența presei, întrucât este vorba de "informații confidențiale".