Producția internă de gaze naturale a Europei a scăzut per total cu 3,31% anul trecut față de 2020 și cu peste 10% comparativ cu 2019, anul de dinaintea pandemiei COVID-19, la 204 miliarde metri cubi (mmc), în timp ce cererea de gaze pe Bătrânul Continent a crescut în 2021 cu 5,74% comparativ cu 2020 și a depășit-o cu 2,8% chiar și pe cea de dinainte de pandemie, ajungând la 552 mmc.
Depozitele subterane de înmagazinare care adăpostesc stocurile de gaze naturale ale Europei nu au fost niciodată atât de goale în această perioadă a iernii. La doar 4 luni după ce consilierul președintelui SUA pentru securitate energetică globală, Amos Hochstein, declara că Europa nu face suficient pentru a se pregăti pentru sezonul rece, continentul se confruntă cu o criză de aprovizionare care a făcut ca prețurile angro de referință la gaze de pe bursele de profil să ajungă să fie de de peste 4 ori mai mari decât în perioada similară din 2021, punând o presiune imensă pe gospodăriile populației și pe agenții economici. Criza a lăsat Uniunea Europeană la mâna vremii și a stratagemelor președintelui Rusiei, Vladimir Putin, ambele la fel de dificil de prognozat, scrie Bloomberg.
Punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă, prin care România importă gaz rusesc din TurkStream, este în întregime funcțional începând cu dimineața zilei de miercuri, iar importurile prin cel de la Ruse-Giurgiu vor putea fi făcute, la rândul lor, la capacitate maximă începând cu miercuri după-amiază, a anunțat operatorul de transport Bulgartransgaz. Compania bulgară e pe cale să remedieze avaria înregistrată în noaptea de duminică spre luni, anunțată de Profit.ro, în urma căreia au fost stopate total exporturile către Serbia și parțial cele către România.
Ambasada Federației Ruse în România susține că au fost identificate cazuri de falși intermediari români ai gigantului rus de stat Gazprom, care vor să îi înșele pe importatorii locali de gaze naturale rusești, și transmite că, în primele 10 luni ale anului în curs, România a importat din Rusia aproape 2,5 miliarde metri cubi de gaze, mai mult decât pe parcursul întregului an 2020 (puțin peste 2 miliarde mc).
Gigantul rus de stat Gazprom a rezervat mai puțin de jumătate din capacitatea de transport de gaze disponibilă pentru luna octombrie pe conducta Yamal-Europa, care leagă zăcămintele rusești de Germania via Polonia și Belarus, și zero capacitate suplimentară de tranzit prin Ucraina, punând și mai mare presiune pe cotațiile angro la gaze naturale de pe continent, aflate deja la maxime istorice, transmite Interfax.
Scumpirea gazelor pe piețele angro este "dirijată de către Federația Rusă", în timp ce, în ceea ce privește energia electrică, creșterea de preț are drept principală cauză avansul masiv al cotațiilor certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, susține ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Gazprom a anunțat că și-a majorat de 4 ori (sau cu 318,3%) exporturile în România în primele 7 luni ale acestui an comparativ cu cele din aceeași perioadă a anului trecut, cea mai mare creștere anuală a exporturilor înregistrată de gigantul rus către o țară europeană.
România este statul european care și-a majorat cel mai mult importurile directe de la Gazprom în prima jumătate a anului, acestea fiind de 3,64 ori peste cele din perioada similară a anului trecut, a anunțat gigantul rus. Cu toate acestea, datele Transgaz arată că importurile nete de gaze naturale au fost mai reduse decât cele din primele 6 luni ale anului precedent.
Concernul energetic și industrial Energia Naturalis, cu operațiuni extinse în distribuția și furnizarea de gaze naturale, cel mai mare importator de gaze rusești din fosta țară iugoslavă, care și-a înregistrat anul trecut divizia specializată Prvo Plinarsko Drustvo (PPD) ca trader pe piețele centralizate românești de profil, la Bursa Română de Mărfuri (BRM), și-a înființat recent două subsidiare în România, cu capital total de pornire de 100.000 de euro.
Gazprom estimează că în 2021 va obține pe gazele exportate în Europa un preț mediu de 200-209 euro pe mia de metri cubi (euro/1000 mc), cu 50-56% peste prețul de 134 euro/1000 mc realizat în 2020, însă neagă faptul că această majorare este rezultatul întârzierii cu care a început injectarea de gaze în depozitele europene.
România a importat în primele 4 luni ale acestui an un volum de gaze de 11,55 TWh, cu aproape 15% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Începând cu ultimul trimestru al lui 2020, în urma mutării importurilor de pe ruta ungară (Csanádpalota) pe fostul coridor transbalcanic (Isaccea și Negru Vodă), companiile autohtone au semnat contracte direct cu cele două companii prin care Gazprom exportă gaz în România (Conef Energy și Gazprom Schweiz AG). Așa se explică faptul că gigantul rus a raportat pe primele 4 luni ale acestui an o majorare de aproape 2,4 ori (o creștere de 138,9%) a exporturilor de gaze în România.
România și-a redus în 2020 importurile de gaze cu 20%, de la recordul istoric înregistrat în 2019, de 28,93 TWh, la 23,18 TWh, plătind pentru acestea o sumă aproape de două ori mai redusă decât cea achitată în 2019. Importurile din Federația Rusă au rămas relativ constante, micșorarea intrărilor fiind mult mai evidentă pe punctul de interconectare cu Ungaria, începând mai ales cu jumătatea a doua a anului, în principal ca urmare a inversării evoluției prețurilor pe cele două piețe.
Imex Oil a fost înființată în 1995 și a fost mulți ani de zile, alături de Conef din grupul rus Vimetco ce deține Alro Slatina și de WIEE, controlată de Gazprom din 2015, unul dintre cei trei mari intermediari de importatori de gaze rusești în România.
În pofida reducerii cu peste o pătrime a exporturilor de gaze în Europa în primele 2 luni ale acestui, CEO-ul Gazprom Alexei MIller i-a transmis președintelui rus că este optimist cu privire la evoluția din a doua jumătate a lui 2020.
România a importat în luna decembrie 2019 o cantitate de 3.493.356 de MWh de gaze naturale, cu 12% în plus față de aceeași lună a anului precedent, potrivit rapoartelor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), prezentate de Agerpres.
Chiar dacă de la 1 ianuarie niciun metru cub de gaz rusesc nu mai tranzitează Dobrogea cu destinația Balcani, nu înseamnă că în România nu mai intră în continuare gaz rusesc. Prelungirea acordului de tranzit dintre Gazprom și operatorul de transport din Ucraina a permis ca importurile de gaz rusesc să se facă tot pe una din vechile rute Orlovka-Isaccea, în ultimele cinci zile fiind importați între 32,7 și 55,8 GWh/zi.
"Politica energetică a Europei trebuie hotărâtă în Europa, nu în Statele Unite. Respingem în mod fundamental intervențiile din afară și sancțiunile cu efect extrateritorial", a declarat ministrul de Externe de la Berlin, Heiko Maas.
Toți operatorii sistemelor naționale de transport al gazelor naturale de pe ruta transbalcanică, respectiv din Bulgaria, Republica Moldova, România și Ucraina,vor participa săptămâna aceasta, pe 12 decembrie, la o întâlnire organizată la Bruxelles de către Directoratul pentru Energie (DG Energy) al Comisiei Europene, dedicată pregătirii asigurării tranzitului în flux invers al gazelor pe coridorul transbalcanic și la care ar putea fi semnat și un act adițional la acordul de interconectare dintre operatorul român Transgaz și cel ucrainean Ukrtransgaz.
Ucraina este una dintre principalele rute prin care gazele rusești ajung la consumatorii din Europa, însă finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom ar reduce masiv volumele tranzitate prin conductele ucrainene. Anul trecut, gigantul rus de stat Gazprom a furnizat Europei peste 200 miliarde metri cubi de gaze, volum din care aproape 45%, respectiv 87 miliarde mc, a fost livrat prin intermediul Ucrainei, generând încasări de circa 3 miliarde dolari la bugetul de stat al Kievului.
Ideea a fost exprimată de directorul executiv al gigantului de stat ucrainean Naftogaz, Iuri Vitrenko, după ultima rundă de negocieri tripartite Ucraina-Rusia-Comisia Europeană pentru semnarea unui nou acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Cel în vigoare expiră la finalul acestui an. Discuțiile, purtate luni, nu au ajuns la nici un rezultat și vor fi reluate în ultima parte a lunii viitoare.
Preluarea de către firma londoneză AIK Energy a vedetei-surpriză a importului și tradingului de gaze naturale din România ultimului an, Valahia Gaz, tranzacție aflată în prezent în analiza Consiliului Concurenței, ar duce la crearea unui jucător major al sectorului, care în iunie ar fi avut o cotă cumulată de peste 45% din totalul livrărilor de pe piața locală angro de gaze, fără cele ale producătorilor, relevă date analizate de Profit.ro.
Ungaria și-a majorat cu 17% sau 1,3 miliarde metri cubi importurile de gaze de la Gazprom în primele 9 luni și jumătate ale acestui an comparativ cu cele din întreg anul trecut, întregul volum suplimentar fiind exportat în România. Importurile din Ungaria ale României din această perioadă s-au ridicat la 1,28 miliarde metri cubi sau peste 13,5 TWh, potrivit datelor reglementatorului maghiar din domeniu.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anunțat că a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2016, care permitea Gazprom să își majoreze utilizarea de capacitate și livrările de gaze naturale prin gazoductul OPAL, gazoduct care face legătura între conducta Nord Stream a gigantului rus de stat și Germania, unul dintre principalii săi clienți din UE.