Depășirea limitelor legale de poluare de către o termocentrală relativ mică din Bulgaria riscă să pună în pericol, prin efecte juridice în lanț, funcționarea tuturor capacităților de producție de energie electrică pe bază de cărbune de la sud de Dunăre, care au o pondere cumulată de 30% în totalul puterii instalate a țării vecine.
România a importat, în primele șapte luni din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,301 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 17,3% (-271.500 tep) mai mică față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres.
Plafonarea prețurilor la gaze naturale nu va rezolva criza energetică a Europei, a declarat Jonas Gahr Stoere, premierul Norvegiei, țară care a luat locul Rusiei în topul furnizorilor de gaze ai Bătrânului Continent.
Problemele economice ale Chinei, provocate în primul rând de blocajele logistice și industriale determinate de carantinarea în masă a multiple orașe din cauza politicii ″ZERO COVID″ a autorităților de la Beijing, au făcut ca statul chinez să se transforme involuntar într-un neașteptat ″cavaler în armură″ pentru Europa în ceea ce privește criza gazelor naturale de pe Bătrânul Continent, cauzată de reducerea masivă a livrărilor de către Rusia, ca răspuns la sancțiunile ce i-au fost impuse după invadarea Ucrainei.
Producția de petrol a Rusiei s-a redus în august pentru prima dată în ultimele 4 luni, după ce în perioada mai-iulie aceasta a crescut în pofida embragoului anunțat de Comisia Europeană. Scăderea nu este cauzată de micșorarea cererii europene, care dimpotrivă a crescut în ultima lună, ci este probabil rezultatul reviziilor programate și/sau o măsură preventivă a companiilor ruse, pe 5 decembrie urmând să intre în vigoare interzicerea totală a importului maritim de țiței rusesc.
Prețul gazului tranzacționat pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a coborât miercuri sub 1.000 de lei/MWh, nivel înregistrat ultima dată în urmă cu 2 săptămâni, când trader-ii au limitat cantitatea de gaze intrată în România, ca urmare a faptului că prețul din România ajunsese cu 90 de euro sub cel de pe cea mai importantă bursă regională, cea CEGH din Austria. Diferențialul de preț dintre cele 2 piețe a ajuns din nou la 80 de euro/MWh pe 29 august, ceea ce a condus din nou la o înjumătățire a importurilor destinate pieței autohtone.
O bună parte din gazele importate de Ungaria din Rusia tranzitează România.
Rafinăriile românești ar putea fi nevoite să caute țiței alternativ nu numai țițeiului rusesc, ci și țițeiului alternativ celui rusesc identificat până în prezent, cel kazah. Potrivit presei ruse, cele 2 linii din 3 de încărcare ale terminalului CPC de la Novorosisk, ar urmă să fie nefuncționale până în primăvara anului viitor. În plus, o presiune suplimentară ar putea veni și de pe partea de cerere, cea mai mare rafinărie din regiune, cea a OMV de lângă Viena, care în prezent funcționează la 20% din capacitate, urmând a redeveni funcțională la capacitate normală în luna septembrie. Aproape 40% din țițeiul procesat în rafinăria austriacă înainte de declanșarea conflictului din Ucraina era țiței kazah, iar 8% rusesc, pe care OMV a anunțat că-l va înlocui cu alte tipuri de petrol, probabil tot kazah.
Guvernul de la Berlin a înființat un holding pentru a realiza o posibilă naționalizare a Gazprom Germania, afacerea cu energie abandonată de compania Gazprom din Rusia în luna aprilie, a informat duminică Welt am Sonntag, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Importurile de gaze destinate pieței interne s-au majorat începând cu acest weekend după scăderile considerabile din ultimele zile ale săptămânii trecute, ajungând sîmbătă la nivelul de 45 GWh, cu 11,5 GWh sub cel de miercuri, însă cu peste 5 GWh mai mare decât cel de marți. Luni dimineață, Transgaz estima un nivel al importurilor destinate pieței interne pentru această zi de aproximativ 36 MWh.
Gazprom sau traderii care au contracte cu gigantul rus au decis să reducă volumele de gaze alocate României. Potrivit unor surse Profit.ro din piață, în această situație nu se află numai România, ci și Bulgaria și Grecia.
Prețul spot al gazului tranzacționat pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut cu aproape 20% joi, ziua în care [importurile de gaze prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă s-au redus considerabil]. Comparativ, pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, prețul spot al gazului s-a apreciat joi doar cu 1,3%.
Importurile de gaze rusești destinate pieței interne au fost sistate brusc astăzi, în România intrând în prezent doar gazele de tranzit care ajung în Ungaria.
Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, ia în calcul posibilitatea de a își înființa o sucursală în Turcia pentru a importa gaze din alte surse decât gigantul rus Gazprom, inclusiv gaze naturale lichefiate (GNL), potrivit unui document recent al companiei.
Operatorul de stat al terminalului petrolier din Portul Constanța, Oil Terminal, a terminat primul semestru al anului cu un profit net de 17.8 milioane lei, aproape dublu față de cel aferent perioadei similare din 2021 (9.7 milioane lei), potrivit datelor raportate de companie Bursei de Valori București.
Excedentul de cont curent al Rusiei a ajuns la un nivel de peste trei ori mai mare față de anul trecut, pe fondul creșterii veniturilor din exporturile de energie, în timp ce importurile au scăzut, afectate de sancțiunile internaționale.
Criza energetică va trimite oricum Europa în recesiune, întrebarea este cât de rea va fi aceasta. ING se așteaptă ca economia zonei euro să scadă cu 1-3% în cazul unei încetări totale a livrărilor de gaze din Rusia.
Comerțul cu automobile desfășurat de industria auto din Uniunea Europeană a crescut în 2021 cu aproape 6 procente, potrivit datelor Asociației Constructorilor Auto din Europa, generând o balanță comercială pozitivă la finalul anului.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat în ședința de Guvern că importurile de gaze ale României, care se fac deocamdată în proporție covârșitoare de la gigantul rus de stat Gazprom, decurg normal, fapt care impulsionează înmagazinarea de gaze pentru la iarnă.
Importurile de gaze ale companiilor din România prin cel mai important punct de interconectare, cel cu Bulgaria de la Negru Vodă, vor atinge vineri un maxim anual și istoric pentru sezonul de vară de peste 135 GWh, după ce capacitatea rezervată pentru ziua următoare a crescut cu peste 6 GWh comparativ cu cea din sesiunea precedentă. Drept urmare, pe piața PZU operată de BRM s-a tranzacționat un volum de 3 ori peste media ultimelor luni, de 99 GWh, la un preț mediu în scădere cu 0,6% sau 5 lei/MWh față de cel înregistrat cu o zi în urmă.
Cursa contra-cronometru de umplere a depozitelor de gaze pentru iarna viitoare începe să-și facă simțită prezența și în România, luni fiind tranzacționat pe piața pentru ziua următoare operată pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) un volum record de peste 73 GWh de gaze, dublu față de maximele zilnice anterioare. Gazul tranzacționat pe BRM este probabil majoritar importat din Rusia, prin gazoductul Turk Stream, importurile prin Bulgaria atingând marți un nivel record pentru acest an, de 10,5 milioane mc (peste 110 GWh).
Prețurile spot ale gazelor de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-au dublat în ultima lună ca urmare a temerilor privind reducerea alimentării cu gaz din diferite surse a statelor UE, dublate de o cursă contra-cronometru de umplere a depozitelor europene în vederea acoperirii consumului din această iarnă.
Prețul petrolului a coborât, miercuri, la cel mai redus nivel din aprilie, în contextul în care temerile privind o eventuală recesiune alimentează așteptările legate de reducerea cererii, în pofida dificultăților de aprovizionare generate de sancțiunile impuse Rusiei.
UE ar putea avea nevoie de mai mult de trei ani pentru a compensa o pierdere totală a aprovizionării cu gaz natural rusesc, potrivit Fitch Ratings, care avertizează că o întrerupere bruscă a livrărilor din Rusia ar trimite o undă de șoc macroeconomic în toată Europa Centrală și de Est. România, Polonia și Lituania sunt cel mai puțin vulnerabile într-un astfel de scenariu, în timp ce Slovacia, Ungaria și Cehia ar fi cel mai puternic lovite.
Marea Britanie va opri livrările de gaze naturale către Europa în cazul în care se va confrunta cu o penurie energetică majoră, potrivit unui plan de urgență al Londrei. În prezent, UE importă masiv gaze din UK pentru a-și umple în proporție cât mai mare depozitele subterane de înmagazinare până la venirea iernii, în condițiile spectrului întreruperii exporturilor din Rusia.