Asociațiile nonprofit și ONG-urile au primit anul trecut de la companii 1,5 miliarde de lei prin facilitatea de a redirecționa o parte din impozitul pe profit datorat către stat, în creștere de la 1,35 miliarde de lei în 2019. Suma totală redirecționată de populație a fost de 246,2 milioane de lei, comparativ cu 348 milioane lei în 2019, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Creșterea înregistrată în zona de companii de circa 150 de milioane de lei, acoperă declinul sumelor redirecționate de către persoanele fizice, din impozitul pe venit, însă numărul asociațiilor și ONG-urilor susținute financiar de companii este semnificativ mai redus față de cele sprijinite de persoane fizice.
La acest moment, impozitarea microîntreprinderilor este considerată avantajoasă de multe firme, cota de 1% sau 3% fiind aplicată pe venit, în timp ce impozitul pe profit este în cotă de 16%.
Ministerul Finanțelor a eliminat, din proiectul de ordonanță cu măsuri fiscale-bugetare, prevederea referitoare la reducerea pragului la microîntreprinderi, de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. Premierul Nicolae Ciucă a declarat că măsura este amânată, dar nu a precizat pentru ce dată, iar formularea "vom respecta prevederile aplicării Codului Fiscal" nu mai inspiră încredere.
Microîntreprinderile care la finele anului 2021 vor avea afaceri de peste 500.000 de euro, vor trece automat de la 1 ianuarie la impozitarea pe profit odată cu diminuarea pragului de încadrare la microîntreprindere de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, potrivit unor lămuriri furnizate de reprezentanți ai Ministerului Finanțelor pentru Profit.ro.
Plafonul pentru încadrarea la impozitare în regim de microîntreprindere, cu 1% sau 3% din venit, va fi redus de la 1 milion de euro în prezent la 500.000 de euro, prevede un proiect de ordonanță cu măsuri fiscal-bugetare publicat de către Ministerul Finanțelor. Modificarea se va aplica din anul 2022, firmele care au depășit plafonul fiind nevoite să notifice până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal 2022.
Câteva zeci de mii de microîntreprinderi riscă să fie nevoite să treacă anul următor de la impozitul de 1% sau 3% pe venit, la impozitul de 16% aplicat la profit, potrivit informațiilor Profit.ro. Rareș Bogdan, unul dintre liderii PNL, a anunțat, luni, la PROFIT NEWS TV, că în ședința coaliției s-a discutat despre scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 million de euro anual la 500.000 de euro. Restricționarea regimului microîntreprinderilor este unul dintre angajamentele convenite de România cu Comisia Europeană în cadrul PNRR, modalitățile prin care se reduce numărul acestora fiind la alegerea autorităților române.
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat, luni, la emisiunea Talk News de la Profit TV, că în ședința coaliției s-a discutat despre scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la un million de euro la 500.000 de euro. El a arătat că în România există peste 420.000, din totalul de 700.000 de societăți comerciale, care sunt microîntreprinderi și care plătesc impozit pe cifra de afaceri, iar PNL vrea ca acestea să fie sprijinite. Rareș Bogdan a mai afirmat că cei de la PSD consideră că vin venituri în plus, prin această măsură, dar el nu este la fel de convins.
Contribuabilii persoane fizice vor avea posibilitatea să direcționeze cota de 3,5% din impozitul de venit către întreprinderile sociale de inserție, conform unui proiect legislativ.
Vicepreședintele pe Agricultură al PNL, senatorul liberal George Scarlat, care controlează două companii agrobusiness cu rulaje anuale cumulate de peste 28 milioane lei în 2020, a inițiat un proiect legislativ prin care vrea să impună salariu minim brut de 3.000 de lei în agricultură și industria alimentară, dar și scutirea de impozit pe venit pentru remunerațiile angajaților din aceste sectoare.
Relaxări legislative din urmă cu mai mulți ani au facilitat obținerea de venituri din muncă folosind regimul de microîntreprindere și evitând astfel taxele mult mai ridicate pe care le plătesc, de exemplu, angajații.
Guvernul a publicat lista măsurilor incluse în PNRR, așa cum arată acesta în forma finală, adoptată de Comisia Europeană. Reformele vizând legislația fiscală și ANAF sunt în mare măsură cele pregătite de Guvern și prezentate de Profit.ro în iunie, cu unele clarificări, cum ar fi că reducerea ariei de aplicabilitate a regimului special pentru microîntreprinderi se va face treptat, începând din T1 2023 și până în T4 2024. Similar, vor fi reduse și eliminate și alte facilități.
Aproape jumătate din încasările bugetului de stat din impozit pe venit sunt colectate în București, potrivit datelor ANAF, consultate de Profit.ro. Astfel, 11,26 miliarde de lei, reprezentând 46,4% din suma totală de 24,26 miliarde lei, a fost strânsă de stat anul trecut în București. Următoarele surse de încasări sunt județul Cluj - 936,2 milioane lei (3,9%), Timiș - 770,4 milioane lei (3,2%), Iași - 665,2 milioane lei (2,7%) și Constanța - 619 milioane lei (2,6%). Impozitul pe venit cumulează încasări din veniturile persoanelor fizice, în principal din salarii, dar și din pensii și alte tipuri de venituri, cum ar fi cele care intră sub incidența Declarației Unice.
Guvernul vrea să elimine treptat facilitățile pentru angajații din construcții, începând cu anul 2025, să scadă plafonul maxim până la care se aplică regimul special de taxare pentru microîntreprinderi, începând cu ultimul trimestru din 2022, să implementeze un sistem de evaluare automată a proprietății în scopul impozitării, să elimine treptat, începând cu finalul anului 2024, distorsiunile și stimulentele fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit și contribuțiile sociale, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) transmis Comisiei Europene (CE).
ANAF ar urma să devină până în 2026 o instituție eficientă, iar "fentarea fiscului va fi atât de complicată, încât aceia care o practică, vor renunța la ea", afirmă Guvernul în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) transmis Comisiei Europene (CE). Reformele fiscale asumate de executiv în document includ proiecte vizând ANAF, inclusiv unele aflate în derulare, de modernizare a serviciilor și infrastructurii IT, dar și separarea Vămii (în prezent Direcția Generală a Vămilor din cadrul ANAF), revizuirea cadrului fiscal, inclusiv în ce privește impozitarea muncii, obiectivul fiind "armonizarea mai bună a structurii veniturilor fiscale din România cu media UE".
Premierul Cîțu a confirmat că Guvernul va efectua o analiză pentru a identifica stimulentele fiscale peste medie, ”excesive” iar apoi va lua o decizie privind eliminarea acestora. Prim-ministrul a făcut acest anunț după ce a fost solicitat să comenteze informațiile din documentul transmis de Executiv către Comisia Europeană și obținut de Profit.ro, în care Guvernul arată că țintește "distorsiunile" din sistemul fiscal pentru a obține venituri suplimentare la buget, precum și "retragerea graduală a stimulentelor fiscale excesive, mai ales în ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale".
Guvernul intenționează să modifice impozitarea proprietății,în principal în ce privește regimurile diferite de impozitare în funcție de natura proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică, potrivit unui document transmis de Guvern Comisiei Europene cu obiective în cadrul PNRR și obținut de Profit.ro. Nu este menționat dacă eliminarea diferențelor de impozitare s-ar face prin majorarea sau reducerea unor cote actuale. De asemenea, executivul țintește și "distorsiunile" din sistemul fiscal pentru a obține venituri suplimentare la buget, precum și "retragerea graduală a stimulentelor fiscale excesive, mai ales în ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale".
Cotele din impozitui pe venit care se repartizează anual unităților administrativ-teritoriale și modul de repartizare a acestor sume vor fi stabilite confom formulei prevăzute în legea bugetului de stat pe anul 2020, potrivit unui proiect de lege inițiat de liberali și promulgat marți de șeful statului.
Mai mulți prieteni și asociați ai miliardarului Elon Musk au relatat că directorul general al Tesla intenționează să se mute în Texas, asta în condițiile în care acesta și-a scos la vânzare casele din California, în acest an, în perioada în care a intrat în conflict cu autoritățile statului din cauza restricțiilor legate de Covid-19, transmite CNBC.
Cotele din impozitui pe venit care se repartizează anual unităților administrativ-teritoriale și modul de repartizare a acestor sume vor fi stabilite prin lege confom formulei prevăzute în legea bugetului de stat pe anul 2020, a decis, marți Parlmentul, prin votul final al deputaților asupra unui proiect de lege inițiat de liberali.
Omanul preconizează să introducă în 2022 un impozit pe venit pentru persoanele înstărite, a anunțat Ministerul de Finanțe din Oman în planul economic pentru 2020-2024 publicat duminică seara, transmite Reuters.
Cotele din impozitui pe venit care se repartizează anual unităților administrativ-teritoriale și modul de repartizare a acestor sume ar urma să fie stabilite, printr-o nouă lege inițiată de liberali, confom formulei prevăzute în legea bugetului de stat pe anul 2020.
Proiectul de lege care prevede scutirea de impozit pentru veniturile realizate din salarii precum și pentru veniturile din drepturile de autor, realizate ca urmare a desfășurării activității de jurnalism, a fost respins marți, prin vot de Senat, după ce proiectul fusese retrimis Parlamentului de președintele Klaus Iohannis.
ICCJ și Avocatul Poporului sesizează Curtea Constituțională în legătură impozitarea pensiilor speciale. ICCJ reproșează că sunt nesocotite decizii succesive ale Curți în domeniu, că nu a fost consultat CSM și consideră că sunt încălcate mai multe principii printre care cel al impunerii fiscale juste și echitabile, al independenței judecătorilor.
Plenul comun al Parlamentului a votat joi taxarea suplimentară a pensiilor speciale, inclusiv în cazul parlamentarilor. Toate pensiile speciale a căror bază de calcul, după deducerea impozitului pe venit, depășește 7.000 lei vor fi taxate suplimentar cu 85%, potrivit proiectui de lege adoptat deja miercuri în Camera Deputaților. Cuantumul taxat suplimentar va ține cont de suma cu care cei pensionați au contribuit în sistemul asigurărilor sociale, fără a afecta această sumă. Foștii șefi de stat nu vor mai fi scutiți de impozitarea indemnizației la finalul mandatului.
Toate pensiile speciale a căror bază de calcul, după deducerea impozitului pe venit, depășește 7.000 lei vor fi taxate suplimentar cu 85%, potrivit unui proiect de lege adoptat prin vot final de Camera Deputaților. Cuantumul taxat suplimentar va ține cont de suma cu care cei pensionați au contribuit în sistemul asigurărilor sociale, fără a afecta această sumă. Foștii șefi de stat nu vor mai fi scutiți de impozitarea indemnizației la finalul mandatului.