Rezultatele 1 - 18 din 18 pentru "impreviziunea"

Condițiile de aplicare a Legii privind darea în plată, schimbate recent în Parlament printr-un proiect de lege reexaminat ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, au fost promulgate astăzi. Actul normativ introduce mai multe condiții favorabile debitorului, prin care instanțele vor stabili dacă există impreviziune. Cea mai importantă modificare vizează creșterea cursului de schimb cu mai mult de jumătate pe o perioadă de cel puțin trei luni, situație în care s-ar încadra creditele în franci elvețieni, dar și o parte din cele în euro.

Condițiile de aplicare a Legii privind darea în plată au fost schimbate, printr-un proiect de lege reexaminat și care a primit miercuri votul final al Camerei Deputaților. Proiectul introduce mai multe condiții favorabile debitorului prin care instanțele vor stabili dacă există impreviziune. Cea mai importantă modificare vizează creșterea cursului de schimb cu mai mult de jumătate pe o perioadă de cel puțin trei luni, situație în care s-ar încadra creditele în franci elvețieni, dar și o parte din cele în euro.

Condițiile de aplicare a Legii privind darea în plată sunt tot mai aproape de a fi schimbate. Comisia juridică din Camera Deputaților a adoptat un raport care introduce mai multe condiții favorabile debitorului prin care instanțele vor stabili dacă există impreviziune. Cea mai importantă modificare vizează creșterea cursului de schimb cu mai mult de jumătate pe o perioadă de cel puțin trei luni, situație în care s-ar încadra creditele în franci elvețieni, dar și o parte din cele în euro.

O creștere mai mare de 50% pe o perioadă de cel puțin trei luni a cursului ar putea fi considerată automat o situație de impreviziune în contractele de credit ipotecar și ar da dreptul debitorilor să obțină darea în plată în instanță sau reconfigurarea termenilor împrumutului, potrivit unui amendament la un proiect de lege dezbătut în Parlament. Anterior, Curtea Constituțională a arătat că o variație de 20% ar fi prea redusă, astfel că senatorul Daniel Zamfir a venit cu o nouă propunere care ar include toate creditele în franci elvețieni acordate înainte de criză, dar și pe o parte a celor în euro.

Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale principalele modificări propuse de senatorul Daniel Zamfir la Legea privind darea în plată. Curtea arată că textul de lege, care introduce criterii măsurabile de la care se consideră că în contractele de credit ipotecar operează impreviziunea, încalcă Constituția în privința dreptului la proprietate al creditorilor, dar are și deficiențe de redactare, claritate, precizie și logică și, pe alocuri, are un stil confuz și dezordonat. Pe de altă parte, Curtea arată că legiuitorul ar putea introduce o dispoziție care să stipuleze că o anumită fluctuație valutară este motiv de impreviziune contractuală, însă una mai mare de nivelul de 20% din lege, considerat moderat de către judecătorii constituționali.

Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate din Banca Națională a României, spune că inițiativele legislative, legate de funcționarea mediului bancar, cum sunt cele existente acum în Parlament, afectează creditarea și crește prima de risc a țării, inclusiv pentru simplul motiv că sunt discutate, chiar dacă nu ajung să fie aplicate. Rădulescu adaugă că Legea privind darea în plată avea potențialul să genereze pierderi imense pentru bănci, și că cel mai mult au apelat la lege cei cu venituri ridicate și un grad de îndatorare redus.

Curtea Constituțională a amânat dezbaterile privind sesizarea de neconstituționalitate depusă de PNL și USR împotriva modificărilor la Legea privind darea în plată potrivit cărora judecătorii constată automat că există o situație de impreviziune în cazul creșterii monedei creditului peste un anumit nivel sau a scăderii veniturilor, ceea ce ar permite datornicilor să închidă mai ușor creditele prin cedarea locuințelor.

PNL și USR au depus sesizare de neconstituționalitate împotriva modificărilor la Legea privind darea în plată, în care sunt introduse definiții cantitative privind impreviziunea care ar face mai ușor pentru debitori să lase băncilor locuințele ipotecate în schimbul stingerii datoriilor.

Comisia Juridică din Camera Deputaților a adoptat raportul proiectului de lege inițiat de senatorul ALDE Daniel Zamfir pentru modificarea Legii privind darea în plată și care introduce definiții cantitative privind impreviziunea în contractele de credite. Astfel, debitorii vor putea da în plată dacă imobilul ipotecat a scăzut în valoare cu mai mult de jumătate față de momentul adjudecării, moneda creditului a crescut cu mai mult de 20%, gradul de îndatorare a crescut sau debitorul a fost executat silit.

Proiectul de modificare a Legii privind darea în plată, cu eliminarea excepției pentru cei cu credite Prima Casă și introducerea unei definiții a impreviziunii în funcție de starea financiară a debitorului sau de evoluția pieței imobiliare, nu este văzut bine de bancheri, care transmit că investitorii încep să întrebe dacă România nu se pregătește cumva cu legislația pentru o criză imobiliară. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, atenționează că modificările pentru sistemul bancar trebuie analizate cu înțelepciune, fără grabă. Și ministrul Finanțelor insistă că reglementările nu trebuie să afecteze competitivitatea instituțiilor financiare și nici capacitatea companiilor de a se finanța. Plus un anunț Isărescu- când ar urma să adopte România moneda euro

Judecătoria Sectorului 5 din București a hotărât ca doi clienți ai Piraeus Bank să plătească, pentru viitor, ratele datoriei în franci elvețieni la cursul din 2008, când francul valora circa jumătate față de cât valorează în prezent față de leu. Hotărârea vine în contextul în care debitorii au vrut să dea în plată casa luată pe credit, însă, după decizia Curții Constituționale care a introdus cerința impreviziunii în lege, au cerut reechilibrarea contractului. Soluția nu este definitivă.

Băncile câștigă de trei ori mai multe procese pe darea în plată decât clienții, arată datele instanțelor la mai bine de o lună după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei pe Legea în cauză. Instanțele cer informații despre veniturile și averea clienților, pentru a stabili dacă aceștia sunt în situația impreviziunii.

Băncile câștigă de trei ori mai multe procese pe darea în plată decât clienții, arată datele instanțelor la mai bine de o lună după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei pe Legea în cauză. Instanțele cer informații despre veniturile și averea clienților, pentru a stabili dacă aceștia sunt în situația impreviziunii.

Legea dării în plată, în forma în care a ieșit de la Curtea Constituțională a României, va genera dificultăți de interpretare la nivel instanțelor și multe soluții divergente, spun doi judecători care au participat la o conferință de specialitate organizată de Institutul Bancar Român.

Echitate, bună-credință, riscuri și supra-riscuri sunt cuvintele care definesc motivarea Curții Constituționale pe disputata Lege a dării în plată, document în care Curtea explică cum trebuie văzută legea prin intermediul teoriei impreviziunii.

Faptul că legea privind conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric a fost trimisă de Guvern la Curtea Constituțională, care deja s-a pronunțat pe Legea privind darea în plată, reduce riscurile din sistemul bancar, consideră guvernatorul Băncii Naționale a României. Anterior, acesta considera că cele două legi generează riscuri sistemice severe.

Curtea Constituțională s-a pronunțat în urmă cu două săptămâni pe Legea dării în plată și unele instanțe nu au mai așteptat motivarea deciziei care va arăta cum ar trebui să fie aplicată legea. Cele mai multe decizii au fost în favoarea clienților care vor să scape de creditele la bănci, potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor.

Comunicatul Curții Constituționale lămurește parțial decizia de astăzi privind neconstituționalitatea Legii privind darea în plată. Decizia este una favorabilă băncilor și ciuntește practic Legea de cele mai importante efecte. Darea în plată se aplică doar contractelor încheiate după octombrie 2011, adică sunt excluse cele încheiate înainte de criză, care împovărează debitorii, și doar în situații de impreviziune, adică acolo unde plata ratelor a devenit excesiv oneroasă, din cauze legate de contract care nu puteau fi anticipate.