Guvernul a încasat astăzi, 2 decembrie, prima tranșă din fondurile prevăzute în cadrul PNRR, 1,851 miliarde euro, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. La această sumă ar urma să se adauge, conform unui anunț de luna trecută al Ministerului Finanțelor, un împrumut de 1,94 miliarde de euro, disponibil până la finalul anului. Tranșa de 1,851 miliarde euro a fost virată în conturile în valută ale Ministerului Finanțelor la BNR.
Guvernul a aprobat, în ședința de azi, acordarea unui împrumut subordonat pentru CEC Bank, în valoare de 1,4 miliarde de lei, de către Ministerul Finanțelor, acționarul instituției. Suma este necesară pentru ca banca de stat să se poată conforma cerințelor europene privind capitalizarea instituțiilor financiare de credit (MREL), obligatorii pentru toate băncile, astfel încât acestea să nu mai ajungă să fie salvate din banii contribuabililor, în caz de dificultate. În viitor, pentru cerințele MREL, CEC va lansa și obligațiuni în piețele financiare.
Primăriile care administrează sisteme centralizate de furnizare a energiei termice către populație vor putea primi împrumuturi totale în sumă de 1 miliard lei din Trezoreria Statului, pentru finanțarea cheltuielilor curente de funcționare a acestui serviciu, respectiv pentru plata facturilor restante și acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului de termoficare, prevede un proiect legislativ inițiat în urmă cu două săptămâni și avizat acum de senatori, în procedură de urgență.
Guvernul a împrumutat în primele 10 luni suma de 95 de miliarde de lei prin vânzarea de titluri de stat marilor investitori și populației, mai puțin de 7% din sumă având ca sursă programele Tezaur și Fidelis prin care autoritățile se împrumută direct de la populație. La această sumă se adaugă și 886 milioane de lei împrumuturi externe de la instituții internaționale (de exemplu BERD sau BM), astfel că totalul se situează la 95,9 miliarde de lei. Necesarul brut de finanțare pentru anul acesta a fost anunțat de către Ministerul Finanțelor la 135 miliarde de lei.
Primăriile care administrează sisteme centralizate de furnizare a energiei termice către populație vor putea primi împrumuturi totale în sumă de 1 miliard lei din Trezoreria Statului, pentru finanțarea cheltuielilor curente de funcționare a acestui serviciu, respectiv pentru plata facturilor restante și acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului de termoficare, prevede un proiect legislativ.
Agricover Credit IFN, divizia de finanțare a grupului Agricover, controlat de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani, unul dintre principalii jucători pe piața locală agricolă, a prelungit cu 12 luni și suplimentat cu 57 milioane de lei, la 190 milioane de lei, împrumutul contractat în 2009 de la UniCredit Bank, pe care anterior l-a majorat de la 80 milioane de lei la 100 milioane de lei și, ulterior, la 133 milioane de lei.
Împrumuturile Guvernului în perioada noiembrie 2019 - octombrie 2021, cei doi ani în care în fruntea guvernului, minoritar în Parlament sau în formulă de coaliție, s-a aflat PNL, au ajuns la aproape 282 miliarde de lei (57 miliarde de euro), potrivit calculelor Profit.ro pe baza unui document al Ministerului Finanțelor. Cea mai mare parte a acestei sume a fost destinată acoperirii deficitelor bugetare foarte mari, ceea ce înseamnă că este datorie nouă, care mărește datoria publică, în timp ce o parte mai mică a fost folosită pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență. Precendenta guvernare, PSD, a împrumutat în doi ani și zece luni 196 miliarde de lei (aproape 40 miliarde de euro), dar într-o perioadă de creștere economică și fără o criză cum este cea cauzată de pandemia de coronavirus.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) împrumută municipiul Iași cu 20,5 milioane de euro (circa 100 milioane lei) pentru renovarea și creșterea eficienței energetice a unor clădiri publice.
Guvernul ar trebui să împrumute până la finalul anului 3,5 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri pe piețele externe. Statul a rămas în urmă cu împrumuturile, suma atrasă, de pe intern și extern fiind la final de septembrie la 89 miliarde de lei, în contextul în care necesarul brut de finanțare este pentru acest an de 135 miliarde de lei. În ultimele trei luni ale acestui an, Guvernul ar trebui să contracteze încă 46 de miliarde de lei (circa 9 miliarde de euro), iar în această ecuație un împrumut extern de 3,5 miliarde de euro este foarte important. Important pentru dobânzile la care se împrumută statul este că toate cele trei mari agenții de rating au programate în octombrie evaluări ale ratingului suveran al României. Guvernul are, de la toate cele trei mari agenții, S&P, Moody's și Fitch, cel mai scăzut rating recomandat investitorilor, dar cu perspectivă negativă din partea Moody's și Fitch, respectiv stabilă de la S&P.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) analizează acordarea unui împrumut de până la 20,3 milioane de euro Primăriei Timișoara, fonduri destinate reînnoirii flotei de tramvaie și îmbunătățirii serviciilor de transport public în oraș.
Procesul acesta, în care datoria publică este achitată, când se ajunge la scadențe, cu bani noi din împrumuturi, este cunoscut ca rostogolire a datoriei.
Garanti BBVA Leasing a obținut un împrumut de până la 10 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), fonduri destinate finanțării microîntreprinderilor și a companiilor mici și mijlocii (IMM) locale.
Guvernul a împrumutat 4 miliarde de lei în septembrie și a urcat totalul la 89 miliarde de lei, în contextul în care necesarul brut de finanțare este pentru acest an de 135 miliarde de lei. Guvernul pare rămas în urmă, având în vedere că în ultimele trei luni ar trebui să contracteze încă 46 de miliarde de lei (cca 9 miliarde de euro). Ministerul Finanțelor pare să conteze pe încă o ieșire pe extern de aproximativ 3 miliarde de euro, așa cum reiese din informațiile anunțate recent, dar și pe sume importante de la Comisia Europeană, avans pentru proiectele din PNRR. La acestea s-ar adăuga și împrumuturile de la bănci și investitori de pe piața internă.
România va primi o sumă de circa 3,9 miliarde de euro de la Comisia Europeană în noiembrie sau decembrie, suma fiind aferentă primei tranșe a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Finanțelor, Dan Vălceanu, într-un interviu pentru PROFIT NEWS. În cele 3,9 miliarde sunt incluse granturi, dar și împrumuturi. Banii vor fi destinați finanțării de proiecte incluse în PNRR, în funcție de stadiul de pregătire al acestora. Profit.ro a scris anterior, citând un document al Ministerului Finanțelor, că România va avea costuri cu dobânzile mai mici cu aproximativ 4 miliarde de euro luând banii din PNRR decât dacă se împrumuta prin forțe proprii de pe piețele externe, unde plătește dobânzi mult mai mari față de Comisia Europeană.
Guvernul intenționează să împrumute de pe piețele externe, prin emisiuni de obligațiuni, 13,5 miliarde de euro în perioada septembrie 2021 - decembrie 2022, din care aproximativ 3 miliarde de euro până la finalul acestui an. Aceste împrumuturi se adaugă celor în lei luate prin emisiuni de obligațiuni pe piața internă. Pentru a putea contracta împrumuturile în valută, Ministerul Finanțelor a pregătit majorarea plafonului pentru programul de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes” (MTN) de la 46 miliarde de euro la 56 miliarde de euro.
ByteDance, proprietarul TikTok, vrea să împrumute circa 4 miliarde de dolari de la bănci, după ce, la începutul anului, a amânat planurile de listare.
Datoria publică a depășit deja un prag istoric. Procesul în care împrumuți pentru a plăti datoriile din trecut este o practică a autorităților publice numită rostogolire a datoriei.
Grupul turc Șișecam, cel mai mare producător de sticlă din Turcia și printre primii cinci jucători din industria globală de profil, prezent cu fabrică și în România, și-a asigurat un împrumut de 75 milioane de dolari de la International Finance Corporation (IFC), fonduri ce vor fi utilizate pentru finanțarea capitalului de lucru și vor contribui la redresarea companiei post-pandemie.
Sumele pe care România le va lua cu împrumut în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor reduce în următorii ani necesarul de emisiuni de eurobonduri pe piețele externe, iar dobânda mult mai bună la care obține fonduri Comisia Europeană și pe care o va transfera ulterior României, va însemna costuri cu dobânzile mai mici cu circa 4 miliarde de euro față de situația în care Guvernul ar fi împrumutat direct acești bani de pe piețele externe, potrivit calculelor Ministerului Finanțelor.
Poșta Română vrea să contracteze în perioada următoare un credit de 30 milioane de lei pentru finanțarea activității curente în următoarele 12 luni, de la semnarea contractului. Recent, operatorul poștal național a semnat cu Raiffeisen Bank România un contract de împrumut de 50 milioane de lei pentru finanțarea activității curente în următoarele 12 luni.
Guvernul a împrumutat în iulie 22,4 miliarde de lei, a treia cea mai ridicată sumă contractată de pe piața financiară într-o singură lună. Dacă 5,18 miliarde de lei au venit de la investitorii de pe piața internă, la dobânzi în creștere, grosul de 17,22 miliarde de lei a fost adus printr-un împrumut pe piețele externe, unde statul s-a îndatorat la început de iulie cu 3,5 miliarde de euro, o sumă egală cu cea de la emisiunea de eurobonduri din iulie, când a stabilit și un record pentru o singură ieșire pe piețele externe. Ministerul Finanțelor a ieșit pe extern după mai multe luni cu împrumuturi slabe, însă suma mare luată de la investitorii străini nu pare să fi potolit apetitul statului care a împrumutat în iulie de pe intern cea mai ridicată sumă începând din martie, deși dobânzile au fost în urcare.
Muntenegru a început să ramburseze un împrumut de aproape un miliard de dolari luat de la o bancă din China pentru construirea unei autostrăzi, o datorie posibil periculoasă pentru finanțele publice ale micului stat din Balcani, informează AFP.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) analizează acordarea unui împrumut de până la 21 milioane de euro municipiului Iași, fonduri destinate finanțării investițiilor în îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice.
Ministerul Finanțelor se așteaptă la "costuri avantajoase" pentru împrumuturile pe care statul le va primi prin Planul Național de Redresare și reziliență (PNRR), după ce în decembrie anul trecut a primit de la UE 3 miliarde de euro cu dobândă "0" prin programul SURE, iar Comisia Europeană s-a împrumutat în iunie în cadrul programului NextGenerationEU, din care face parte și PNRR, la costuri foarte avantajoase, de 0% pe maturitățile de cinci și zece ani, iar pe 30 de ani la 0,7%. În timp ce UE are dobândă zero la împrumuturi pe 10 ani, România are un cost în jurul a 2%.