Rezultatele 1 - 25 din 120 pentru "imprumuturi"

După ce s-a împrumutat masiv pe piețele externe în ianuarie, România intenționează să ia o pauză de la emiterea de euroobligațiuni până în a doua jumătate a anului și se va concentra pe împrumuturi în monedă locală, a declarat șeful Trezoreriei din cadrul Ministerului de Finanțe.

Creditarea companiilor din zona euro a încetinit semnificativ în decembrie, din cauza majorării dobânzilor și a perspectivelor economice sumbre, arată datele unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters.

O creștere economică slabă și creșterea costurilor cu împrumuturilor ar putea pune presiuni asupra perspectivelor pentru statele de pe piețele emergente în 2023, a avertizat agenția de evaluare Fitch, transmite Reuters.

Necesarul brut de finanțare pentru anul următor, suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru a acoperi deficitul bugetar (datorie nouă) și plata datoriei vechi care ajunge la scadență, este de 160 de miliarde de lei. Aceasta este cea mai ridicată sumă de până acum anunțată ca țintă de împrumuturi, conform datelor analizate de Profit.ro. Este avută în vedere și posibilitatea unor emisiuni de tip Samurai (pe piața internă din Japonia) sau obligațiuni verzi, informație prezentată la mijlocul lunii decembrie de Profit.ro.

Ministerul Finanțelor vrea să-și diversifice anul următor sursele de finanțare de pe piața externă, unde s-a împrumutat până acum preponderent în euro și în dolari, astfel că, pe lângă emisiunile de obligațiuni verzi pe care le pregătesc, lucrează și la eventuale emisiuni de obligațiuni Panda, destinate pieței interne din China, și Samurai, destinate pieței interne din Japonia, au transmis oficiali ai Ministerului Finanțelor pentru Profit.ro. În timp ce România s-a mai împrumutat în trecut prin obligațiuni Samurai, în anii 90, un împrumut de pe piața internă chineză, în renminbi, ar fi o premieră pentru pentru statul român.

Unele bănci din zona euro ar putea avea dificultăți să ramburseze banii împrumutați de la Banca Centrală Europeană, deoarece piețele volatile îngreunează strângerea de fonduri, a declarat vineri autoritatea de supraveghere bancară a Uniunii Europene, transmite Reuters.

Compania a înregistrat în 2021 pierderi de peste 66 milioane lei, la venituri de aproape 1,8 miliarde lei, și un număr mediu de peste 5.300 de angajați.

Companiile europene care se confruntă cu o inflație ridicată și explozia costurilor operaționale încearcă să obțină noi lichidități pe termen scurt, de doi ani și mai puțin, un scenariu similar cu cel din timpul pandemiei de coronavirus din 2020, transmite Bloomberg.

Toți furnizorii de energie și gaze se confruntă cu probleme de lichiditate și le este tot mai greu să se împrumute de la bănci, din cauza scumpirilor galopante de pe piețele angro și a întârzierii cu care statul le decontează diferențele dintre costurile de achiziție și prețurile plafonate facturate clienților, impuse prin lege.

România își va reduce ținta de împrumuturi pe piețele externe pentru anul viitor, în condițiile în care va apela la fondurile UE și la împrumuturile cu dobândă redusă de la instituții financiare internaționale, iar un deficit bugetar mai mic va scădea emisiunile nete totale, a declarat șeful Trezoreriei.

Doi oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene au cerut acordarea unor împrumuturi comune, pentru a ajuta blocul celor 27 de națiuni să traverseze împreună criza energetică, după ce Germania a fost criticată pentru că și-a urmat drumul propriu cu acordarea unor subvenții uriașe, pe care alte state nu și le-ar putea permite niciodată, transmite Reuters.

Împrumuturile acordate de Fondul Monetar Internațional (FMI) țărilor cu probleme economice au atins la sfârșitul lunii august un nivel record de 140 de miliarde de dolari, deoarece instituția financiară se luptă cu crize simultane, care au împins cel puțin cinci țări în situații de incapacitate de plată, urmând ca alte state să ajungă în situații similare, relatează publicația Financial Times.

Guvernul britanic urmează să publice date care arată că împrumuturi pentru întreprinderi mici de aproximativ 1,1 miliarde de lire sterline de (1,27 miliarde de dolari), acordate în cadrul unei scheme de creditare de urgență în contextul Covid-19 au fost clasificate drept suspecte de fraudă, a declarat o sursă pentru Reuters.

Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), cu România printre acționari, și-a majorat cu 14,6% portofoliul de împrumuturi și investiții în 2021, la aproape 2,4 miliarde de euro.

Grupul Electrica a aprobat un plafon de până la 900 milioane lei pentru emisiuni de obligațiuni în perioada 2022- 2023, care vor putea fi denominate atât în lei, cât și în alte valute, cu o maturitate maximă de până la 7 ani.

Grupul Electrica și-a planificat investiții de 750,5 milioane lei în acest an, cea mai mare parte în sectorul de distribuție.

BNR a cumpărat astăzi titluri de stat de pe piața secundară, pentru prima dată în aproape un an, în contextul în care Guvernul se împrumută cu greu de la bănci și investitori. Scopul achizițiilor de titluri de stat este de a susține lichiditatea. Cumpărarea de titluri de stat din piața secundară este un instrument pe care BNR l-a introdus la scurt timp după debutul pandemiei de coronavirus, pentru a susține lichiditatea din piață, într-o perioadă în care statul nu reușea, de asemenea, să împrumute de la bănci și investitori suficient.

Grupul de furnizare, distribuție și producție de energie electrică listat la Bursă Electrica SA, unde cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din acțiuni, și care a raportat pierderi masive, de peste jumătate de miliard de lei, pe anul 2021, vrea să împrumute de pe piețele financiare până la 900 milioane lei în 2 ani prin emisiuni de obligațiuni, potrivit unui document al companiei.

Cel mai mare furnizor de energie electrică din România, Electrica Furnizare, se vede obligat să contracteze anul acesta împrumuturi bancare suplimentare pe termen scurt pentru finanțarea activității curente în valoare de până la 1,5 miliarde lei, pentru care are nevoie de garanția companiei-mamă, grupul Electrica SA, întrucât suma menționată este mai mare decât valoarea contabilă totală a activelor sale.

Guvernul Marii Britanii intenționează să adopte un pachet legislativ menit a atenua creșterea bruscă a prețurilor produselor energetice, care va afecta gospodăriile în aprilie. Statul britanic ar urma să garanteze împrumuturi de miliarde de lire sterline acordate de marile instituții bancare companiilor energetice, care astfel ar putea să eșaloneze creșterea facturilor la gaze pe cinci sau 10 ani, relatează BBC.

Mișcarea survine la scurt timp după ce compania și-a făcut publică intenția de a lansa un program de emisiuni de obligațiuni corporative pe termen mediu (Medium Term Notes - MTM) pentru finanțarea programului său de investiții, luând în calcul și varianta de a se împrumuta astfel în valută pe piețele internaționale, la Londra, Paris, Luxemburg sau Dublin.

Acțiunile europene au înregistrat joi cea mai bună evoluție din luna iulie încoace, pe fondul temperării îngrijorărilor legate de evoluția inflației și, în special, de creșterea puternică a prețurilor la energie.

Ungaria a decis să prelungească un moratoriu de rambursare a împrumuturilor bancare, introdus în contextul pandemiei de COVID-19, până la finele lunii iunie 2022, a anunțat ministrul de Finanțe, Mihaly Varga, transmite MTI. Odată cu debutul crizei pandemiei de coronavirus, economia Ungariei a intrat în cădere liberă, înregistrând o contracție de peste 13% în al doilea trimestru din 2020 și un declin de pese 5% pe ansamblul anului trecut.

Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), prezentă și în România, și-a majorat cu 12% portofoliul de împrumuturi și investiții în 2020, la peste 2 miliarde de euro.

Comisia Europeană a atras peste 14 miliarde de euro din vânzarea de noi obligațiuni cu impact social, fonduri ce vor fi destinate protejării locurilor de muncă și susținerii programelor de ocupare a forței de muncă în Uniunea Europeană, inclusiv în România.