Compania de stat Electrocentrale București (ELCEN), controlată de Ministerul Energiei, cel mai mare producător de agent termic pentru sistemul centralizat de încălzire al Capitalei, a cărui cerere o asigură în proporție de peste 90%, fiind totodată cel mai mare producător de curent electric din București, face primii pași înspre demararea proiectelor de construire de noi unități de generare anunțate inițial la ieșirea din insolvență din urmă cu un an.
O firmă controlată indirect de una dintre casele de brokeraj majore de la Bursa de Valori București a concesionat de la autoritatea locală din Vatra Dornei clădirile centralei în cogenerare pe gaze de 20 MW nefuncțională din municipiul sucevean, ridicată în 2008, cu tot cu terenurile acesteia, și vrea să instaleze pe amplasament încă o unitate de producție de energie termică și electrică de acest tip.
Ministerul Energiei a propus, la solicitarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), modificarea hotărârii de Guvern (HG) privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă.
Guvernul a aprobat în ședința de vineri scoaterea din Fondul de rezervă bugetară a sumei totale de 37 milioane lei și repartizarea ei unui număr de 5 municipalități, ″în vederea asigurării continuității serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a populației″.
Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB) anunță că, în cursul nopții de 17 spre 18 octombrie, încep probele la cald pentru consumatorii de tip urban din Capitală.
Principalul argument de fundamentare a proiectului este că, din cauza înăspririi legislației climatice și de mediu a UE, de anul viitor, la CET Progresu nu vor mai putea funcționa 2 turbine cu putere cumulată de 100 MW și un cazan de apă fierbinte pe păcură de 100 Gcal/h.
Comisia Europeană a suspendat în ultima parte a lunii trecute plata unei sume de 53,36 milioane euro din a doua tranșă de împrumut prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, pentru mai multe deficiențe constatate în legătură cu atribuirea de către Ministerul Energiei a unor contracte de subvenționare PNRR nerambursabilă pentru proiecte de investiții în domeniile producției de hidrogen verde și cogenerării pentru sistemele centralizate de încălzire.
Primăriile ar putea primi derogare de la Legea finanțelor publice locale pentru a putea garanta creditele de care producătorii de energie termică în sistem centralizat din subordinea lor au nevoie pentru a face rost de banii necesari cumpărării de combustibil care să le asigure funcționarea în bune condiții la iarnă.
Primăriile îi vor mai putea subvenționa încă 5 ani din bugetele locale, până în vara lui 2028, pe operatorii sistemelor centralizate de încălzire, pentru menținerea unui preț de facturare al gigacaloriei pentru populație mai mic decât costurile reale de operare a acestor sisteme, potrivit unui document guvernamental.
Înființarea de sisteme centralizate de încălzire în mediul rural și stimularea prin vouchere a instalării de panouri fotovoltaice pe clădirile rezidențiale ale persoanelor fizice din marile orașe sunt două dintre măsurile pe care Guvernul le va propune Comisiei Europene pentru a fi finanțate din fonduri UE prin programul REPower EU.
Primăriile ar putea fi obligate să taie subvențiile pe care la acordă din bugetele locale pentru acoperirea pierderilor operatorilor sistemelor centralizate de încălzire pentru populație dacă acestea nu își îndeplinesc ″obiectivele referitoare la indicatorii de performanță privind calitatea și cantitatea serviciului″.
Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, și cel mai mare producător național de energie termică, Electrocentrale București (ELCEN), ambele controlate de stat prin Ministerul Energiei, nu au reușit să se pună de acord asupra interpretării legislației în vigoare privind prețul de vânzare al gazelor și, în consecință, au convenit să reducă cantitatea livrată de Romgaz către ELCEN printr-un act adițional la contractul dintre ele, după ce nici Ministerul Energiei și nici Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu au fost în stare să le explice ce vrea să spună legea.
Primăria Municipiului București (PMB) a finalizat cu succes procedura de achiziție lansată luna trecută pentru contractarea unui împrumut bancar de până la 500 milioane lei, bani necesari pentru plata datoriilor municipalității către Termoenergetica, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală pe care îl controlează, în vederea asigurării funcționării sistemului de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat în sezonul rece 2022-2023.
Primăria Municipiului București (PMB) a lansat o procedură de achiziție prin care vrea să contracteze un împrumut bancar de 500 milioane lei pentru a-și plăti datoriile către Termoenergetica, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală pe care îl controlează, în vederea asigurării funcționării sistemului de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat în sezonul rece 2022-2023.
Guvernul suplimentează cu 150 milioane lei bugetul pe anul în curs al Ministerului Dezvoltării, din Fondul de rezervă bugetară, banii urmând să fie folosiți în 2022 la decontarea a cel mult 50% din facturile de achiziții de cărbune, păcură și biomasă ale unităților administrativ-teritoriale ce dispun de sisteme centralizate de încălzire ai căror producători de energie termică funcționează cu acești combustibili.
Producătorii de energie termică pe bază de gaze naturale care rămân fără sursă de combustibil iarna aceasta ar putea avea furnizor de ultimă instanță (FUI) dedicat lor, numit de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), potrivit amendamentelor la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 votate marți în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. Proiectul va fi supus miercuri la vot în plenul Camerei Deputaților, care este cameră decizională.
Explozia prețurilor tuturor surselor utilizate pentru încălzire, dar și diferitele subvenționări, plafonări și compensări au transformat calculele pe care o gospodărie și le face pentru plata facturii într-un adevărat coșmar.
Electrocentrale București (ELCEN), principalul producător de energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire al Capitalei, dar și unul dintre cei mai importanți producători de electricitate din România, a convenit să încheie contract cu producătorul de profil Romgaz privind livrarea de gaze pentru centralele ELCEN în cursul lunii noiembrie, pentru restul lunilor de iarnă negocierile fiind încă în derulare între cele două companii de stat controlate de Ministerul Energiei.
Conform datelor oficiale de la finalul lunii martie, Termoficare Constanța avea la acel moment datorii restante în valoare de circa 106 milioane lei față de producătorul de energie termică Electrocentrale Constanța, aflat în insolvență. Luna trecută, Consiliul Local Constanța a aprobat acordarea către Termoficare Constanța a unui împrumut pe un an fără dobândă în valoare de 33 milioane lei și a avertizat că e în proces de actualizare a prețului local de facturare a gigacaloriei, cel în prezent în vigoare neacoperind costurile operatorului.
Ministerul Energiei a lansat în consultare publică o schemă de ajutor de stat inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și ghidul de finanțare aferent acesteia, care prevede acordarea de sprijin în valoare totală de 390 milioane euro pentru construirea sau modernizarea de centrale în cogenerare pe gaze naturale care alimentează sisteme centralizate municipale de termoficare, prin procedura apelului de proiecte.
Ministerul Dezvoltării a aprobat repartizarea către bugetele locale ale unor unități administrativ-teritoriale a primei tranșe, în valoare de 42 milioane lei, din subvenția de compensare a costurilor legate de achiziția gazelor naturale necesare producerii energiei termice în sistem centralizat pentru sezonul rece 2021-2022.
Prețul energiei termice livrate de către unitățile de producție ale Electrocentrale București (ELCEN) către Termoenergetica, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală, a fost majorat cu 60% de la 1 noiembrie, de la circa 206 lei/MWh plus TVA la 329,41 lei/MWh plus TVA, potrivit deciziei în acest sens a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Scumpiri similare au fost aprobate aproape în întreaga țară.
Primăria Municipiului Iași vrea să importe de urgență 100.000 de tone de huilă energetică necesară pentru funcționarea la iarnă a centralei CET 2 Holboca, ce alimentează sistemul centralizat de încălzire din municipiu, după ce compania Veolia Energie, subsidiară locală a gigantului francez de utilități omonim, a renunțat la calitatea de operator al sistemului.
Primăria Bucureștiului intenționează să scutească autovehiculele de transport de mărfuri și utilajele cu masă autorizată mai mare de 5 tone folosite la lucrările de reabilitare a sistemului centralizat de termoficare din Capitală de anul acesta de taxa de acces în zonele A și B ale Bucureștiului, care poate depăși 21.000 lei pe lună și 2.300 lei pe zi pentru mașinile de peste 40 de tone.
Din declarațiile oficialităților implicate, precum și din documente consultate de Profit.ro, rezultă că și la Constanța se are în vedere transferul operării rețelei de transport și distribuție a agentului termic pe o firmă nouă și curată de datorii, pentru a se putea accesa fondurile UE nerambursabile necesare pentru înlocuirea, redimensionarea și modernizarea conductelor, Primăria dorind și preluarea producătorului local de energie termică, controlat în prezent de Guvern. Tot precum în Capitală, însă, autoritatea locală riscă să fie trasă la răspundere pentru insolvența și posibilul faliment al RADET Constanța.