Inflația din zona euro a scăzut mai puțin decât era anticipat la începutul anului, umbrind speranțele investitorilor că Banca Centrală Europeană va începe să reducă ratele dobânzilor încă din primăvară.
Inflația în zona euro s-a atenuat în ianuarie, în linie cu estimările, dar inflația de bază a scăzut mai puțin decât se previziona, sporind probabil argumentele Băncii Centrale Europene (BCE) că nu ar trebui să se grăbească în a reduce dobânzile, transmite Reuters.
Rezerva Federală (Fed) a SUA a menținut, miercuri, dobânda de referință neschimbată pentru a patra ședință consecutivă, în linie cu estimările analiștilor. Deși Fed se pregătește de o reducere a dobânzilor în acest an, mesajul a fost clat: momentul reducerii dobânzilor nu e acum.
Există, la începutul acestui an, o așteptare firească la nivel european referitoare la adoptarea măsurii de reducere a dobânzilor. Este, oare, realistă această așteptare a pieței?
Banca Centrală Europeană (BCE) va trebui să vadă dovezi ale încetinirii creșterii salariilor în zona euro înainte ca ratele dobânzilor să poată fi reduse, a declarat Klaas Knot, membru al consiliului de conducere al instituției financiare, transmite Reuters.
Banca Națională a României estimează că economia va înregistra o dinamică mai ridicată în trimestrele IV din 2023 și I din 2024 decât estima anterior, pe fondul unei reveniri a consumului, în timp ce din piața muncii, unde au mai scăzut tensiunile, există în continuare presiuni de creștere a salariilor, care să alimenteze inflația. Riscurile principale semnalate de BNR țin de politica fiscală și de dezechilibrul extern, care pun sub pericol și stabilitatea cursului de schimb leu/euro.
Acțiunile europene scad miercuri cu 1,5%, pe fondul așteptărilor mai slabe privind o reducere a dobânzilor în viitorul apropiat.
Inflația în Marea Britanie a crescut în mod surprinzător la 4,0% în decembrie, de la 3,9% în noiembrie, potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul Național de Statistică (ONS) și citate de Reuters.
Reducerea dobânzilor în zona euro părea un plan aproape cert pentru 2024. Însă amenințările generate de inflația persistentă ar putea împiedica Banca Centrală Europeană să reducă ratele dobânzilor în acest an - chiar dacă o recesiune nu poate fi exclusă, potrivit lui Robert Holzmann, membru al Consiliului guvernatorilor.
În contextul unei devalorizări constante a monedei locale, peso-ul, și al unei inflații în creștere, care în 2023 a fost de peste 211%, Banca Centrală a Argentinei (BCRA) a aprobat emiterea de noi bancnote în valoare de 10.000 și 20.000 de pesos (aproximativ între 10 și 20 de euro), transmite Ansa, citată de Rador Radio România.
Banca Centrală Europeană (BCE) va începe să reducă dobânzile după ce va fi sigură că inflația se îndreaptă spre ținta de 2%, a declarat joi președintele BCE, Christine Lagarde, transmite agenția Bloomberg.
Potrivit Institutului Național de Statistică, în luna decembrie 2023, numeroase produse alimentare (inclusiv pâinea, uleiul sau carnea de porc) s-ar fi ieftinit marginal, ceea ce ar fi dus la o creștere lunară medie a prețurilor alimentelor de doar +0,3% față de noiembrie.
Argentina a preluat de la Venezuela coroana nedorită de regină a inflației în regiune, devenind țara din America Latină cu cea mai mare rată a inflației în 2023, după ce prețurile au crescut cu peste 200% anul trecut, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii, relatează Reuters.
Prețurile de consum în SUA au înregistrat o creștere peste așteptări în luna decembrie, ceea ce ar putea amâna momentul în care Rezerva Federală va începe să reducă dobânzile, transmite Reuters.
Economiștii din bănci anticipează că Banca Națională a României va menține rata cheie la nivelul de 7%, stabilit încă de acum un an. Deși inflația a scăzut sub rata cheie în noiembrie, analiștii cred că aceasta va reveni pe creștere în prima parte a anului curent și că BNR va prefera să rămână prudentă și să mai aștepte câteva luni până la prima mutare.
Inflația din zona euro a revenit pe creștere în decembrie, ceea ce subliniază drumul anevoios către 2% pentru Banca Centrală Europeană, pe măsură ce guvernele elimină sprijinul pentru costurile ridicate ale energiei.
Banca Națională se așteaptă la o rată anuală a inflației în luna decembrie undeva la peste 6%, a spus la Radio România Actualități purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu. Datele oficiale vor fi prezentate în următoarele zile. Indicele a dat semne de temperare încă din noiembrie, când a ajuns la 6,7% față de peste 8% în octombrie. Dan Suciu crede însă că începutul de an va readuce inflația pe creștere.
Alocațiile de stat pentru copii cresc din ianuarie 2024 cu 13,8%, fiind indexate cu rata inflației. Primele alocații majorate vor fi plătite însă în luna februarie a anului în curs.
Rata inflației în Turcia a accelerat luna trecută, ajungând la cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022, pe fondul costurilor mai ridicate cu transportul și alimentele, arată datele publicate de Institutul de Statistică, transmit DPA și Bloomberg.
Combinația de inflație, creștere economică și scumpirea imobiliarelor, în timp ce creditarea s-a răcit, a dus avuția netă a populației la cel mai ridicat nivel nominal istoric. Niște ajustări cu rata de schimb și inflația ne arată însă că deși activele financiare au crescut simțitor față de 2007, valoarea activelor fixe rămâne sub nivelul din timpul bulei imobiliare din 2007-2008.
Rata anuală a inflației în zona euro și Uniunea Europeană a scăzut semnificativ în noiembrie, comparativ cu octombrie, însă România se numără printre țările UE cu cea mai ridicată rata anuală a inflației, arată datele publicate de Eurostat.
Directorul general al gigantului bancar elvetian UBS, Sergio Ermotti, nu este convins că băncile centrale au adus sub control inflația, potrivit afirmațiilor sale dintr-un interviu publicat duminică, citat de Reuters.
Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că factorii de decizie politică nu trebuie să se complacă în urma revenirii recente a inflației spre ținta de 2%, semnalând că pariurile investitorilor pe o reducere iminentă a ratelor dobânzilor ar putea fi premature.
Inflația anuală a încetinit în noiembrie cu 1 punct procentual mai mult decât estimau analiștii și este pe cale să încheie anul sub prognoza BNR. Mai mult, scumpirile au luat o pauză în dinamica lunară, ba chiar au scăzut cu 0,01%, lucru ce nu s-a mai întâmplat din septembrie 2020.
Rata anuală a inflației a scăzut în luna noiembrie la 6,72%, de la 8,07% în octombrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 6,84%, cele nealimentare cu 5,08%, iar serviciile cu 11,18%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.