Conducerile companiilor Engie și E.On au avertizat autoritățile că liberalizarea prețului la gazele naturale, începând cu 1 aprilie, va conduce la majorarea cu 30-45% a prețului de achiziție, afectând în egală măsură consumatorii casnici, cât și CET-urile, care ar putea intra în faliment. Din acest motiv, condițiile liberalizării vor fi modificate în perioada următoare.
Legea care impune măsuri suplimentare de etichetare a laptelui poate să nu intre în vigoare, deoarece Bucureștiul a notificat târziu Comisia Europeană. Mai mult, în forma actuală, Legea include prevederi asemănătoare cu cele ale Legii care obligă magazinele să vândă 51% alimente românești și pentru care CE a declanșat recent prima etapă a procedurii de infringement.
Comisia Europeană a deschis un dosar EU Pilot, care poate precede declanșarea unei proceduri de infringement, și în cazul timbrului de mediu, încasat în continuare de stat. România riscă sancțiuni dacă nu returnează timbrul de mediu celor care l-au plătit. În acest timp, autoritățile au găsit mai multe variante de modificare a taxei.
Comisia Europeană a respins argumentele cu care autoritățile române au promovat Legea care impune marilor comercianți să asigure 51% din oferta de alimente de la producători locali. Dosarul inițial a fost respins, iar pasul următor presupune automat infringementul. În dispută au intrat și ambasade.
Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților ar putea finaliza în termen de două săptămâni întocmirea raportului final, care ulterior să fie adoptat de deputați, în cazul proiectului de lege care reglementează noile condiții de vânzare a produselor de tutun, stabilite la nivelul Uniunii Europene.
Comisia Europeană (CE) a transmis săptămâna trecută Guvernului adresele oficiale de punere în întârziere cu privire la netranspunerea directivelor europene de fabricare și etichetare a poduselor de tutun. Profit.ro anunțase la sfârșitul lunii iunie că forul de la Bruxelles pregătește această etapă a procedurii de infringement - de încălcare a tratatului de aderare.
Transgaz și compania corespondentă din Ucraina, Ukrtransgaz, au semnat un acord de interconectare a sistemelor de transport de gaze naturale ale României și Ucrainei, care privește punctul de interconectare Isaccea, acord care va sparge monopolul gigantului rus Gazprom pe tranzitul de gaze prin România, a anunțat operatorul ucrainean.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis să condamne România pentru lipsa de măsuri adecvate de ecologizare a iazului de decantare Boșneag, aparținând exploatării miniere de cupru și zinc a companiei de stat Moldomin Moldova Nouă, intrată în faliment în 2010.
Formularul pentru înregistrarea în scopuri de TVA - D088 face obiectul unei proceduri de infringement a Comisiei Europene care a fost sesizată de companii din România, pe motiv că este contrar regulilor europene și românești, a declarat, pentru Profit.ro, Ioana Iorgulescu, Executive Director Indirect Taxes E&Y.
Guvernul intenționează să adopte ordonanța de transpunere a Directivei tutunului, dar va prelungi termenul de aplicare cu 45 de zile de la publicare, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale. În același timp, Comisia Europeană pregătește procedura de infringement împotriva României, deoarece noile reguli ar fi trebuit adoptate până la 20 mai.
Oficiali ai Comisiei Europene au efectuat luni inspecții inopinate la sediile celor 3 companii. În aceeași zi, Consiliul European a decis că statele membre UE vor trebui să acorde prioritate la aprovizionare consumatorilor vulnerabili ai statelor vecine în detrimentul clienților industriali din propriile țări, în cazul unor probleme majore de furnizare.
Normele de aplicare a noului sistem de achiziții publice au fost aprobate joi de Guvern, șeful autorității de reglementare a domeniului asigurând că Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), în prezent suspendat, va funcționa din nou începând de mâine sau luni, în funcție de momentul publicării normelor în Monitorul Oficial.
Normele de aplicare a noului sistem de achiziții publice vor fi aprobate marți de Guvern, a asigurat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu. La acest moment, Sistemul Electronic de Achiziții Publice este suspendat temporar, până la jumătatea lunii iunie, și nu mai pot fi inițiate licitații, deoarece până la acest moment nu a fost finalizată metodologia noilor proceduri de atribuire.
Sistemul Electronic de Achiziții Publice a fost suspendat temporar, începând de astăzi și până la jumătatea lunii iunie, deoarece până la acest moment nu a fost finalizată metodologia noilor proceduri de atribuire. Noul sistem de achiziții publice a fost aprobat de două săptămâni și a intrat astăzi în vigoare, cum a anunțat anterior Profit.ro, dar Guvernul nu a aprobat încă normele de aplicare.
Noul sistem al achizițiilor publice, așteptat de către oamenii de afaceri, va fi aplicat începând de astăzi. Noile reguli sunt valabile pentru licitații care urmează să fie organizate începând de astăzi, pentru procedurile aflate deja în derulare fiind aplicat în continuare sistemul în vigoare la data începerii.
Noul sistem al achizițiilor publice, așteptat de către oamenii de afaceri, a fost publicat în Monitorul Oficial și va fi aplicat începând cu ziua de joi, 26 mai. Noile reguli vor fi valabile pentru licitații care urmează să fie organizate după 26 mai, pentru procedurile aflate deja în derulare fiind aplicat în continuare sistemul în vigoare la data începerii.
Noile legi ale achizițiilor publice, așteptate de către oamenii de afaceri, au fost promulgate de președintele Klaus Iohannis și urmează să fie publicate în Monitorul Oficial, pentru a fi aplicate.
Noile legi ale achizițiilor publice, așteptate de către oamenii de afaceri, au fost aprobate marți de către deputați și urmează să fie promulgate de președintele Klaus Iohannis, pentru a fi aplicate.
Noile legi ale achizițiilor publice, așteptate de către oamenii de afaceri, au fost introduse pe agenda de marți a deputaților, pentru votul final, după amânări repetate și după ce Guvernul a atenționat că nivelul fondurilor europene atrase poate fi redus din această cauză.
Începerea unor proiecte cu finanțare europeană depinde și de votul care trebuie acordat în Parlament noilor legi ale achizițiilor publice, astfel că un eventual nivel redus de absorbție pe final de an poate avea drept cauză și amânarea repetată a acestui vot, a transmis purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.
Premierul Dacian Cioloș i-a anunțat pe deputați că intenționează să asiste, miercuri, cu toți miniștrii, la votul din Camera Deputaților privind noile legi ale achizițiilor publice. Cioloș a anunțat că vrea să vină în Parlament după ce aceste legi nu au putut fi adoptate deoarece nu toți deputații au venit la ședință, deși Comisia Europeană a avertizat România că riscă sancțiuni dacă nu votează legile.
Noile legi ale achizițiilor publice nu au putut fi aprobate nici marți prin votul final al Camerei Deputaților, la mai bine de o săptămână după termenul limită, de 18 aprilie, de la care există pentru România riscul declanșării procedurii de infringement din partea Comisiei Europene. Deputații nu au fost în număr suficient în Parlament a doua săptămână la rând, iar votul final se va da abia după Paște.
Pragul valoric sub care statul poate acorda contracte prin achiziție directă, fără licitație, va fi menținut și prin noile legi ale achizițiilor publice la circa 30.000 de euro pentru produse și servicii și la aproximativ 100.000 de euro pentru lucrări.
Noile legi ale achizițiilor publice nu au putut primi, miercuri, votul final al Camerei Deputaților din lipsă de cvorum, deși Comisia Europeană a atenționat de foarte mult timp România că documentele trebuie avizate până cel târziu pe 18 aprilie, în caz contrar existând riscul declanșării procedurii de infringement. Următoarea ședință de vot a deputaților este programată marți, 26 aprilie.
Camera Deputaților a luat în dezbatere luni pachetul de legi privind achzițiile publice, la două dintre legi fiind depuse rapoarte chiar în aceeași zi de către comisiile de specialitate, dar votul final va avea loc miercuri. România avea chiar ziua de luni ca termen limită de adoptare a noilor norme, prevăzute în directive europene.