Rezultatele 76 - 100 din 454 pentru "insolventa"

Ministerul Turismului a redactat proiectul de act normativ prin care își propune să protejeze integral banii turiștilor în cazul în care agenția cu care aceștia pleacă în vacanțe intră în colaps, document la care se lucrează de peste 1 an, dar turoperatorii spun că acest proiect nu poate fi aplicat în realitate deoarece nu propune o soluție concretă și viabilă, astfel că banii turiștilor tot nu vor fi garantați integral. Ce prevede proiectul legislativ.

În felul acesta, spera Guvernul de atunci, din martie 2015, CE Oltenia urma să scape de o activitate generatoare de pierderi fără să fie nevoit să concedieze salariați, CET Govora primea în ograda proprie sursa de aprovizionare cu materie primă și se rezolva și problema datoriilor istorice. Numai că CET Govora a intrat în insolvență în anul următor și a încetat plățile.

Numărul de insolvențe este în scădere, iar cel de reorganizări pentru companiile aflate în această procedură a crescut de peste 5 ori în deceniul post-criză, jumătate din companiile considerate de impact fiind însă încă în dificultate. În ultimii zece ani, debitorii au înțeles că este mai bine să-și bage singuri compania în insolvență decât să aștepte mișcarea creditorilor. În ultimii 10 ani, aproape 179.000 de companii au intrat în insolvență, în timp ce peste 800.000 au fost înființate.

Potrivit contractului de perfectare a tranzacției, Chimcomplex trebuie să plătească 127 milioane euro plus YVA pe activele pe care le va prelua de la Oltchim, respectiv uzinele clor-alkali, uzina oxo-alcooli, uzinele propilen-oxid și polioli, pachetul "servicii site" (toate acestea integral), precum și, parțial, vagoanele de cale ferată ale Oltchim și uzina petrochimică VCM/PVC.

Printr-o serie de modificări aduse recent legislației insolvenței, Guvernul a încercat să aducă mai multă celeritate în procedurile de insolvență care continuă să afecteze creditorii prin nerespectarea planului de reorganizare și prin neplata creanțelor curente, dar și să crească gradul de colectare a creanțelor bugetare.

Numărul global al insolvențelor a crescut cu 6,4% în 2017, în Europa Centrală și de Est, nouă țări raportând un volum mai ridicat al firmelor care au recurs la acest demers: Croația, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, România, Rusia, Serbia și Slovenia.

Noile reguli de insolvență au fost publicate în Monitorul Oficial și sunt valabile, forma finală fiind ușor modificată față de ultima variantă avansată și incluzând noi prevederi, precum începerea executării silite pentru datorii acumulate în perioada de insolvență cu o vechime mai mare de 60 de zile.

Transenergo Hungary KFT vinde energie electrică importată din România clienților din Ungaria, printre care se numără și primăriile mai multor localități maghiare, atât pe partea de alimentare cu curent electric a instituțiilor locale, cât și în ceea ce privește energia necesară sistemelor de iluminat public, însă în prezent nu-și mai poate susține cheltuielile din resurse proprii și este în pericol să-și piardă și licența de funcționare.

Guvernul a adoptat astăzi o ordonanță de urgență care modifică legislația insolvenței, măsură anunțată de Profit.ro în urmă cu două săptămâni. Printre schimbările importante se află posibilitatea ștergerii a până la 50% din datoriile către stat, conversia acestora în acțiuni, vânzarea de creanțe în anumite condiții, precum si un termen de 30 de zile pentru judecarea cererii de faliment dacă debitorul nu se conformează planului sau acumulează noi datorii.

Chemgas Holding, aflat în insolvență, vrea să-și vândă din active pentru a face rost de banii necesari plății salariilor, facturilor la energie electrică și datoriilor curente către Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor. Doar acestea din urmă se ridică la cel puțin 9 milioane lei, potrivit unui document al companiei.

Fabrica de sticlă Avrig (Sibiu), cu o istorie datând din 1625, cumpărată în 2004 de compania franceză ARC International, producător al sticlăriei Luminarc, pentru circa 2 milioane de dolari și transferată ulterior în proprietatea unei firme înregistrată în Insulele Virgine Britanice, Vois Group Limited, se pregătește să își ceară insolvența cu argumentul că a intrat în incapacitate de plată, compania acumulând datorii de 10,7 milioane lei și funcționând în ultimii 5 ani pe pierdere.

Compania de trading și logistică de materii prime agricole, cereale și îngrășăminte chimice Popasul Trebeș din Bacău, controlată integral de omul de afaceri Eusebiu Guțu, fost administrator unic al combinatului Amurco din localitate, a preluat pachetul majoritar al producătorului de panificație Pambac Bacău, cu afaceri anul trecut de peste 163 milioane lei și un profit de 3,7 milioane lei. În 2012, Popasul Trebeș preluase 49,9% din acțiuni, asociindu-se atunci cu un alt trader agricol, Comfert al familiei Grigoriu, care preluase 47% din titluri, tranzacția fiind evaluată la vremea respectivă de piață la peste 10 milioane euro.

Uzina Timpuri Noi a intrat în insolvență, decizie semnată de instanță și anunțată recent de Profit.ro. O legendă a industriei românești, înființată în 1864, aceasta a trecut prin naționalizare (1948), privatizare (2003) și relocarea integrală a activității din București în localitatea Jilava, după vânzarea fostei platforme industriale din Capitală către IKEA (2011). Printre acționarii semnificativi este și Gheorghe Ionescu, tatăl lui Bogdan Ionescu, fostul soț al Elenei Băsescu.

Firma importă energie din România și o vinde ulterior clienților din Ungaria, printre care se numără și primăriile mai multor localități maghiare, atât pe partea de alimentare cu curent electric a instituțiilor locale, cât și în ceea ce privește energia necesară sistemelor de iluminat public. Participația de 99% a Transenergo la divizia sa maghiară Transenergo Hungary KFT a fost evaluată anul trecut de Fisc la circa 2,3 milioane lei.

Senatorii au respins legea, inițiată chiar de parlamentari ai coaliției de guvernământ, prin care ar fi fost interzis administratorilor și acționarilor care au adus societăți în insolvență sau faliment să înființeze o altă firmă până la finalizarea procedurilor legate de acea companie. Profit.ro avertizase, la momentul lansării proiectului, că, în goana lor după firmele private aflate în dificultate financiară, parlamentarii au uitat că însuși statul are numeroase companii în insolvență, astfel că o lege de acest tip ar bloca Guvernul sau autorități locale să mai înființeze vreo firmă pentru o perioadă extrem de lungă.

Ministerul Finanțelor a lansat oficial proiectul pentru modificarea legislației insolvenței, operând o serie de modificări față de varianta redactată săptămâna trecută, obținută și prezentată de Profit.ro, cel mai probabil ca efect al criticilor transmise de mediul de afaceri, atât de către avocați, cât și de către practicieni contactați de Profit.ro. Documentul a fost acum avizat și de Ministerul Justitei, condiție necesară pentru a fi adoptat de Guvern. Schimbările importante aduse acum sunt legate de criteriile de ștergere a până la 50% din datoria către stat, introducerea de condiții în care statul poate cesiona creanțe, precum si eliminarea termenului mai scurt în care instanța trebuia să se pronunțe asupra unei cereri de faliment a statului creditor cu peste două treimi, dacă firma în insolvență nu respectă anumite condiții.

Cramele Huși, unul dintre cei mai mari producători de vin din Moldova, pe piață din 1954, aflat în fază de faliment suspendat, negociază cu producătorul de vinuri din Republica Moldova Purcari Wineries, intrat pe bursa locală la începutul anului, pentru preluarea de către acesta a Cramelor și realizarea unei infuzii de capital cu care să fie acoperite datoriile companiei din Vaslui. Tabelul definitiv al creditorilor indică sume recunoscute la plată de peste 30 milioane lei către circa 240 de creditori.

Ministerul Justiției blochează proiectul de modificare a legislației insolvenței, prezentat de Profit.ro aici, și proiectele de legislație pentru Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare, a acuzat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, adăugând, că, în opinia sa, comportamentul oficialilor de la Ministerul Justiției reprezintă „o încercare de fugă de asumare a unor decizii”. Dacă în cazul proiectului de modificare a legislației insolvenței, Ministerul Justiției evită să acorde un aviz, în ce privește Fondul Suveran a blocat proiectul transmițând un volum foarte mare de informații.

Ministerul Finanțelor are în vedere elaborarea, împreună cu Ministerul Justiției și Oficiul Național al Registrului Comerțului, de măsuri prin care să soluționeze situația firmelor care nu-și respectă obligațiile legale, cum ar fi depunerea declarațiilor fiscale sau condițiile privind capitalul social, precum și a celor care încalcă principiile de piață, adică, de exemplu, înregistrează anual pierderi sau folosesc abuziv prevederile privind insolvența, potrivit informațiilor Profit.ro.

Proiectul ordonanței de urgență care schimbă regulile insolvenței, obținut și prezentat de Profit.ro, încalcă prevederile constituționale, referitor la existența unei situații extraordinare, motivată, nu are în vedere principiile de tratament egalitar al creditorilor, încalcă prevederile Directivei europene privind acordarea celei de a doua șanse și nu are atributul clarității actului normativ, necesară supremației legilor în România, atenționează Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România.

Proiectul Guvernului cu noile reguli de insolvență, obținut și prezentat recent de Profit.ro, aduce, în general, condiții mai aspre pentru firmele care recurg la această procedură, dar deschide pentru companiile de stat cu datorii la buget posibilitatea ștergerii restanțelor în proporție destul de mare, de până la 50%. Printre firmele în insolvență și cu datorii la bugetul statului sunt și companii precum ELCEN și RADET, dar și foarte multe societăți importante controlate de stat cu datorii considerabile la buget, care însă nu au intrat, încă, în insolvență. “Pare făcut cu dedicație pentru firmele de stat.”

Statul încearcă maximizarea gradului de recuperare de la firmele în insolvență a creanțelor bugetare indiferent de modalitatea de stingere a acestora, fiind acordată prevalență procedurii falimentului față de cea a reorganizării judiciare, și se va promova ca acționar inclusiv în societăți unde nu are astăzi această calitate, semnalează firmelor experții juridici, după ce Profit.ro a obținut și prezentat ieri noile reguli pregătite pentru insolvență. Schimbările vor avea un impact major asupra firmelor care și-au declarat intenția de reorganizare, permițând, și chiar impunând în unele cazuri, deschiderea falimentului cu mai multă ușurință. Informațiile Profit.ro au fost confirmate ieri seara de ministrul Finanțelor.

Guvernul a finalizat documentul prin care va schimba regulile de insolvență pentru firme, cu modificări ample, pornind de la impunerea unui prag maxim de 50% al creanțelor bugetare în total creanțe la data deschiderii procedurii, dacă cererea este formulată chiar de debitor, și condiții impuse practicienilor până la antrenarea răspunderii patrimoniale și intrarea în faliment. INTEGRAL documentele obținute de Profit.ro.

Fabrica de zahăr Lemarco Cristal, avându-l ca acționar majoritar indirect pe americanul George Gellert, președinte al grupului Atalanta Corporation, unul dintre cei mai mari importatori de produse alimentare din SUA, intrată recent în insolvență, va avea de achitat aproape 200 milioane lei, jumătate din sumă fiind însă cerută de omul de afaceri american și compania sa.

Importatorul de produse petroliere SC Petrolexportimport SA va intra în insolvență, cererea de deschidere a procedurii simplificate a insolvenței urmând a fi aproată în Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor din 1 octombrie.