Rezultatele 1 - 25 din 45 pentru "investitii de stat"

Guvernul se pregătește să acorde Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, pentru anii 2021-2023, un ajutor de exploatare și un ajutor de investiții, însumând aproape 190 milioane lei și exceptate de la obligația notificării Comisiei Europene.

Ministerul Finanțelor a anunțat astăzi că a aprobat din luna noiembrie 2019 până în prezent ajutoare de stat pentru proiecte cu impact major în economie și proiecte de dezvoltare regională cu investiții totale de peste 1,76 miliarde de lei, în baza schemelor pe care le administrează. Valoarea ajutorului de stat acordat celor 21 de proiecte noi depășește valoarea de 664 milioane lei (140 milioane euro).

Guvernul pregătește un program amplu de acordare de granturi IMM-urilor, pentru asigurarea de capital de lucru și investiții, creșterea competitivității, inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor. De asemenea, un alt program vizează acordarea, pe parcursul mai multor ani, de finanțare pentru investiții noi și pentru relocarea companiilor în România, sumele totale urmând să fie disponibile tot de ordinul miliardelor de euro. Guvernul prezintă astăzi Planul de relansare pentru revenirea economiei după criza cauzată de măsurile luate pentru combaterea epidemiei de coronavirus.

Schema de ajutor de stat pentru investiții cu impact major în economie, cunoscută investitorilor ca Schema 807, va fi modificată pentru a crește plafonul investițiilor necesare pentru a accesa acest program, de la 1 milion de euro în prezent la 10 milioane de euro sau chiar mai mult, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, la postul de televiziune Profit Tv. Ministrul s-a declarat nemulțumit că pragul prea jos, redus la 1 milion de euro în mandatul precedentului guvern, susținut de PSD, încarcă Ministerul Finanțelor cu analiza multor dosare care nu se califică pentru ajutorul de stat. Plafonul s-a mai situat la 10 milioane de euro în 2018.

Hidroelectrica va distribui 1 miliard lei către acționari, reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare, decizia fiind aprobată astăzi în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor.

Statul român, care controlează, prin ministerul de resort, compania Hidroelectrica cu 80% din acțiuni, a respins, în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, solicitarea Fondului Proprietatea, acționar minoritar, de plată a unor dividende suplimentare în cuantum de 1,25 miliarde lei. Fondul a cerut dividende suplimentare și de la Nuclearelectrica, în sumă de 512 milioane lei, iar o decizie este așteptată pentru finele săptămânii, anticiparea fiind însă pentru același rezultat.

Noua lege a fondurilor de investiții alternative votată de Parlament în aceste zile lărgește posbilitățile românilor de a realiza plasamente, prin intermediul profesioniștilor pieței de capital pe categorii diverse de active: acțiuni, obligațiuni, instrumente de piață monetară, imobiliare, terțe fonduri. Care sunt cadrele determnate de lege în care fondurile pot opera.

Guvernul PNL condus de Ludovic Orban va trebui să decidă luna viitoare dacă va ceda tentației de a vota "pentru" încasarea la buget a unor dividende suplimentare de peste 1,4 miliarde lei din rezervele financiare ale celor mai eficiente companii energetice de stat, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, în condiții de foame bugetară intensă, sau de a rămâne fidel programului său de guvernare și declarațiilor politice de dinainte de alegeri, care criticau politica fostului Executiv PSD, de a goli conturile de investiții ale acestor companii.

Reprezentanții industriei energetice, poate cea mai strategică și cu cea mai intensă componentă de securitate națională din întreaga economie, în care statul deține un rol major nu doar ca legislator și arbitru, ci și ca acționar majoritar sau semnificativ în multe companii majore, au criticat deschis politicile guvernamentale la a treia ediție a Profit Energy.forum, într-un moment în care nu doar că nu se cunosc numele și intențiile viitorului ministru al Energiei, ci nu se știe nici măcar dacă Ministerul Energiei va continua să existe în structura actuală.

Șapte companii au semnat astăzi acorduri de finanțare cu Ministerul Finanțelor, în urma cărora proiectele, cu o valoare totală de 620,9 milioane lei, vor avea ajutor de stat totalizând 194,3 milioane lei. Printre companiile care primesc bani de la stat pentru investiții se numără Detergenți SA, parte a grupului american Procter & Gamble, pentru înființarea unei fabrici de detergenți destinați pieței europene, IRUM, pentru creșterea capacității de producție de tractoare, precum și Romaqua Group, pentru extinderea capacității de producție de apă oligominerală naturală plată.

Ministerul Finanțelor încurajează investitorii să depună cereri pentru finanțare prin intermediul schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor cu impact major în economie (807/2014) și informează că aceste solicitări vor fi analizate în sesiune continuă, urmând ca în situația în care bugetul alocat se epuizează, la rectificarea bugetară să fie asigurate sumele necesare astfel încât toate proiectele eligibile să primească finanțare pentru implementare. Până la finele lunii aprilie, Finanțele au aprobat proiecte care vor genera 4.455 noi locuri de muncă și o contribuție la dezvoltarea regională, în valoare totală de 1,21 miliarde lei.

Mai multe companii vor primi ajutoare de stat în valoare de 151,1 milioane de lei pentru a derula proiecte de investiții, în principal în capacități de producție, cu o valoare totală de 379,1 milioane de lei. Aproape 900 de noi locuri de muncă vor fi create în urma acestor proiecte, care vizează fabrici noi, extinderi de capacități de producție și construirea unui hotel de 4 stele în Oradea. Ministerul Finanțelor a aprobat primele finanțări acordate în 2019 prin schema de ajutor de stat destinată proiectelor de investiții cu impact major în economie.

Guvernul vrea să extindă lista beneficiarilor și a tipurilor de proiecte care pot beneficia de finanțare din partea viitorului Fondul de Dezvoltare și Investiții ce va fi gestionat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).

Este vorba de un "ping-pong" juridic cu acțiunile companiilor de stat din portofoliul FSDI care ar ajunge să fie reclasificate ca aparținând sectorului administrației publice, atrăgând astfel acest risc și asupra Fondului ca atare.

Ministrul Finanțelor Publice (MFP), social-democratul Eugen Teodorovici, a făcut o adevărată demonstrație publică de forță la o conferință pe teme energetice organizată de DC News, șicanându-l în permanență pe colegul său din Guvern, ministrul ALDE al Energiei Anton Anton, și făcându-le reproșuri și trasându-le indicații pe un ton autoritar șefilor companiilor energetice prezenți la eveniment, companii aflate în subordinea ministerului condus de Anton sau la care Ministerul Energiei este acționar principal.

Firmele care investesc în stațiunile balnere vor putea beneficia, în următorii doi ani, de un ajutor guvernamental nerambursabil de cel mult 200.000 euro, pentru extinderea capcităților de cazare, tratament sau agrement, achiziția de mijloace de transport sau de echipamente medicale, precum și pentru formarea profesională a personalului.

Autoritățile indică starea tehnică precară a centralelor de producere a energiei termice, majoritatea cu durata de viață expirată și cu capacitate supradimensionată raportat la necesarul actual de consum de energie termică.

Statul român ar putea condiționa atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității de existența unei propuneri de offset încă de la elaborarea ofertei, potrivit unei in inițiative legislative susținute atât de putere, cât și de opoziție.

Cea mai mare creștere este prevăzută la capitolul "Alte transferuri", din care se finanțează investițiile companiilor de stat, dar și schemele de ajutoare de stat, unde se prevede o majorare de peste 5 ori, de la doar 140,02 milioane lei în 2018 la 744,86 milioane lei anul acesta.

Proiectul legii bugetului de stat pe 2019 prevede o alocare de 460 milioane lei pentru finanțarea participării statului român la constituirea capitalului social al Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, structură a cărei înființare a fost convenită anul trecut la București de Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria și care își propune să implementeze proiecte comune de investiții în energie, transporturi și sectorul digital.

Numărul de companii care vor primi ajutor de stat pentru investiții cu impact major în economie, în special înființarea de noi locuri de muncă, a ajuns în acest an la 19, un nivel record, valoarea ajutoarelor de stat fiind de aproape 950 de milioane de lei pentru proiecte cu valoare totală de circa 2,6 miliarde de lei, a anunțat Ministerul Finanțelor. Cinci companii au semnat azi acordurile de finanțare, acestea fiind Pet Star Recycling, Varta Microbattery, President Premium Medcenter, Gmb România Industry și Oil Services Limited Eastern Europe.

Toate companiile la care statul este acționar unic sau majoritar, fie prin instituții centrale, fie prin primării, precum și regiile autonome, atât cele ale administrației centrale, cât și cele deținute de unitățile administrativ teritoriale, vor fi obligate anul viitor să cedeze la bugetul de stat un procent de 35% din rezervele financiare ce constituie surse proprii de finanțare.

Guvernul intenționează să restaureze, să consolideze și să refuncționalizeze, cu peste 56 de milioane de lei aproape integral din buget, Palatul Nifon Mitropolitul din București, monument istoric construit în 1895 și aflat într-o stare avansată de degradare. Proiectul este inițiat la solicitarea Arhiepiscopiei București, care vrea să înființeze în Palat un centru educațional și social-pastoral.

Guvernul a decis, vineri, reducerea pragului minim de investiții de la 3 milioane la 1 milion de euro, echivalent în lei, pentru firmele care vor să acceseze schema de ajutor de stat administrată de Ministerul Finanțelor pentru încurajarea investițiilor. Este pentru a doua oară în acest an când plafonul minim de investiții este redus semnificativ, după ce în iunie pragul fusese redus de la 10 la 3 milioane de euro.

Teraplast, Therme Nord, care a dezvoltat complexul Therme de lângă București, Romaqua, producător al apei minerale Borsec, Vrancart, Prodplast, Automobile Dacia, Electrocasnice Bosch, Maspex sunt printre companiile care au cerut în acest an ajutor de stat pentru diferite proiecte.