Guvernul a modificat prin ordonanță de urgență legislația de avizare a investițiilor străine de către Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), care îi are ca invitați permanenți pe reprezentanții SRI și SIE, statuând că nu doar investițiile din state terțe, ci și cele din țări membre ale Uniunii Europene trebuie autorizate de către Comisie.
În 2010, Saleh și grupul său au fost menționați și într-un articol din Financial Times dedicat progreselor Irakului, în special ale Kurdistanului, în ceea ce privește asigurarea securității alimentării cu energie electrică.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august și deficitul pe primele 8 luni este deja peste nivelul înregistrat pe întreg anul 2021, însă viteza cu care deficitul de cont curent se adâncește a scăzut pentru a patra lună la rând. Investițiile străine au continuat să crească și sunt cu aproape jumătate peste nivelul de anul trecut și la ritmul actual ar putea depăși recordul nominal stabilit în 2008. Crește și datoria externă, mai ales în sectorul privat, pe fondul creditelor comerciale mai mari.
Firmele cu capital străin au plătit acționarilor dividende și dobânzi în valoare totală de 36,9 miliarde de euro între 2009 și 2019. Suma este foarte apropiată de valoarea totală a fluxurilor de investiții din același interval, care au mers cu frâna trasă după criza financiară din 2008-2009.
Contul curent al balanței de plăți s-a deteriorat în primele 11 luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, și noiembrie a venit cu o accelerare a ritmului în care ieșirile de valută au depășit intrările. Investițiile străine au înregistrat o nouă lună de creștere, dar rămân la 40% din nivelul înregistrat în 2019. Datoria externă a continuat să crească și a avansat cu mai bine de 10 miliarde de euro anul trecut.
Grupul chinez Huawei a reclamat la Comisia Europeană faptul că România și Polonia încalcă legislația UE privind sistemul 5G, prin faptul că vor„să excludă furnizorii pe baza unor criterii părtinitoare și ambigue care vizează anumiți furnizori 5G din cauza originii geografice a acestora”.
Legislația concurenței în vigoare în România permite și în prezent Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) să interzică operațiunile de "preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active" care "prezintă riscuri pentru siguranța națională". Asta însă numai în privința operațiunilor care urmează a fi realizate, fiind notificate în acest sens Consiliului Concurenței, nu și în privința participațiilor și activelor aflate deja în posesia investitorilor străini declarați "indezirabili".
Investițiile directe ale nerezidenților în România au revenit la o valoare pozitivă în iunie, după retragerile de capital ale firmelor străine din România în prima parte a anului pe fondul pandemiei COVID-19.
Deficitul de cont curent al României s-a redus față de anul trecut pe fondul ajustărilor impuse de pandemia COVID-19. S-a adâncit deficitul comercial, dar a crescut excedentul pe servicii, în special în IT&C. Firmele străine din România au trimis mai puțini bani la acționari din dividende, dar au retras bani din capitalul subsidiarelor și au rambursat linii de credit.
Investițiile străine directe au scăzut cu 70,86% în primele două luni ale acestui an, la 409 milioane de euro, comparativ cu 1,404 miliarde de euro în perioada similară din 2019, conform datelor Băncii Naționale a României.
Excedentul de cont curent a scăzut de la 322 de milioane de euro, în ianuarie 2019, la 149 de milioane de euro, în prima lună din 2020, pe fondul creșterii mai rapide a importurilor de bunuri și servicii și al scăderii excedentului din veniturile secundare. Totodată, investițiile străine directe au scăzut ca flux față de startul anului 2019, în timp ce datoria externă a crescut ca urmare a împrumutului luat de Guvern de pe piețele externe.
Investițiile străine directe (FDI) în China au crescut anul trecut cu 5,8%, la 941,5 miliarde de yuani (136,71 miliarde de dolari), a anunțat marți Ministerul Comerțului, transmite Reuters.
Noul instrument al Uniunii Europene menit să verifice investițiile străine directe (ISD) pe criterii de securitate pentru a proteja sectoarele strategice a intrat în vigoare astăzi, informează un comunicat de presă al Comisiei Europene.
Deficitul contului curent al balanței de plăți a ajuns la circa 6,62 miliarde de euro în primele 9 luni, față de 4,78 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2017, în condițiile unor importuri mai ridicate de bunuri fără acoperire în exporturi echivalente ca valoare.
Investițiile străine directe au crescut anul trecut cu 280 de milioane de euro ca flux, la aproape 4,8 miliarde de euro, iar soldul a ajuns la peste 75 de miliarde de euro. Creșterea nu este suficientă pentru a crește ponderea ISD în PIB, iar distribuirea teritorială la nivelul României rămâne foarte dezechilibrată. Totodată, investițiile de tip greenfield rămân reduse. Pe de altă parte, companiile străine și-au majorat considerabil cifra de afaceri și au angajat mai multe persoane.
România ocupă locul 18 în lume în funcție de numărul de locuri de muncă generate anul trecut de investițiile străine directe, relevă raportul Global Location Trends 2018, publicat de compania americană din domeniul tehnologiei IBM.
Creșterea economică peste așteptări din zona euro creează premisele pentru un nou val de expansiune a investițiilor, iar o parte importantă a capitalului va fi direcționată către țările din Europa Centrală și de Est, care sunt bine poziționate hartă, dar au și câteva probleme structurale, scriu economiștii ING Bank într-un raport. România este atractivă, în principal, prin costul redus cu forța de muncă, în timp ce infrastructura slabă, disparitățile regionale și legislația fiscală volatilă reprezintă minusuri.
Poziția externă a României a continuat să se înrăutățească în septembrie, deficitul contului curent atingând 4,19 miliarde de euro, peste nivelul înregistrat pe tot anul trecut. Ritmul de adâncire a deficitului s-a temperat față de lunile anterioare, în condițiile în care importurile în creștere de bunuri au fost parțial compensate de exporturile de servicii și de intrările de venituri secundare. Pe de altă parte, investițiile străinilor în România arată o revenire puternică în septembrie.
Nerezidenții au investit în România primele opt luni ale anului circa 2,52 miliarde de euro, față de aproape 3,1 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Față de fluxul până în iulie, investițiile au crescut cu 149 de milioane de euro, în timp ce între iulie și august 2016 aceeași perioadă a anului trecut avansul a fost de 230 de milioane de euro.
Investițiile directe ale nerezidenților au însumat 2,37 miliarde de euro în primele 7 luni ale anului, în creștere cu 528 de milioane euro în iulie față de iunie, cea mai bună performanță în termeni lunari din acest an. Pe de altă parte, investitor străini au adus mai puțini bani în România decât anul trecut (-17%), când în perioada ianuarie-iulie fluxul net era de 2,86 miliarde de euro.
România ocupă locul patru în Europa în clasamentul țărilor cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin investiții străine directe în 2016, potrivit barometrului EY European attractiveness survey. Anul trecut, România a atras 132 de proiecte de investiții străine directe, în creștere de 32% față de anul precedent, iar acestea au generat 17.545 de noi locuri de muncă. Mai multe locuri de muncă au fost înființate anul trecut prin investiții străine doar în Marea Britanie – 43.165, Polonia – 22.074 și Germania – 19.961.
Investițiile directe ale nerezidenților în România au fost de aproape 4,1 miliarde de euro în 2016, potrivit estimărilor Băncii Naționale a României, în creștere cu circa 18% față de 2015.
Companiile străine au făcut investiții directe în România în valoare de 3,143 miliarde euro în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 11,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR).
Investițiile nerezidenților în România au fost de aproape 3 miliarde de euro în 2015, în creștere cu 614 milioane de euro față de 2014 Este cea mai bună performanță după 2009. În timp ce aporturile de capital au crescut, firmele locale au continuat, pe net, să finanțeze cu credite companiile-mamă de afară.
"În loc de măsuri care să favorizeze investițiile străine, considerăm mai utile soluții care să crească gradul de cooperare și interconexiune între firmele cu capital autohton și străin", se arată într-un studiu elaborat de experți BNR.