Excedentul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu banca centrală a scăzut ușor în mai, dar rămâne la al doilea cel mai ridicat nivel istoric. Cotațiile ROBOR la 3 și 6 luni au continuat să scadă, în timp ce media la tranzacțiile interbancare a rămas înfiptă la nivelul dobânzii pentru facilitatea de depozit.
Evoluțiile privind prețul creditelor la începutul primăverii arată că suntem aproape de punctul de inflexiune în ceea ce privește costul creditelor în lei, în condițiile în care excesul record de lichiditate din piață a tras în jos referințele interbancare. Dobânzile la creditele ipotecare în sold au rămas practic nemodificate în așteptarea actualizării IRCC de la 1 aprilie, în timp ce împrumuturile noi s-au scumpit. Creditele pentru firme în lei s-au ieftinit, în timp ce dobânzile la valută au luat-o în sus. Cu exces de fonduri în piață, băncile au continuată să scadă dobânzile la depozitele noi.
Băncile au scumpit creditele noi pentru populație la începutul lui 2023 la un nou maxim al ultimului deceniu. Cu scăderea cotațiilor ROBOR din ultimele luni și potențialul punct de inflexiune al IRCC, am putea fi aproape de vârful scumpirilor la credite – împrumuturile pentru firme s-au ieftinit din nou ușor. De cealaltă parte, dobânzile la depozitele noi au scăzut din nou, pentru a patra lună la rând, în condițiile în care băncile stau pe un munte de lichiditate.
Indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) crește de la 1 aprilie, dar cu un pas mai mic decât în lunile precedente. Din toamnă va urma prima reducere din ultimii doi ani. O scădere mai abruptă vedem deja în cazul cotațiilor ROBOR.
Cresc iar ratele românilor cu credit la bancă. Indicele IRCC, valabil pentru împrumuturile noi ipotecare și de consum acordate după mai 2019, va crește la 5,98%, din 1 aprilie 2023. Cum ratele creditelor românilor se bazează, pe doi indici de referință – ROBOR și IRCC, românii sunt atenți la ce se întâmplă cu aceste dobanzi medii.
Excesul de lichiditate din bănci a rămas la un nivel apropiat de cel record și în februarie, evoluție ce a ținut la nivelul ratei facilității de depozit dobânzile la tranzacțiile interbancare. Banca centrală nu a intervenit cu operațiuni de sterilizare a lichidității. ROBOR și-a continuat scăderea, inclusiv pe fondul așteptărilor de reducere a inflației, și a redus din ecartul foarte mare față de IRCC.
Băncile au redus pentru a treia lună la rând dobânzile la depozitele noi, pe fondul excesului de lichiditate din piața interbancară. Dobânzile la credite au crescut, în schimb, după ce IRCC a fost actualizat de la 1 ianuarie.
Băncile s-au scăldat în lichiditatea abundentă din piața interbancară pe finalul lui 2022 și nu s-au mai bătut între ele cu oferte tot mai ridicate.
Sistemul bancar a înregistrat un excedent record de lichiditate cu banca centrală în ianuarie. Deși BNR a majorat rata cheie, dobânzile din piața interbancară fie au stagnat, fie au continuat să scadă.
În pofida inflației și a dobânzilor mari, numărul de credite ipotecare continuă să crească și în 2023, spune, la PROFIT NEWS TV, Anamaria Greu, CEO Acces Finance. Unul dintre motive este că și salariile au crescut, astfel că accesibilitatea rămâne constantă.
Dobânzile la depozitele noi la termen în lei au scăzut în noiembrie, lună în care băncile s-au scăldat din nou în excesul de lichiditate, pentru prima oară după multe luni în care au fost nevoite să liciteze pentru economiile firmelor și populației. S-au scumpit din nou creditele în lei și dobânda medie a ajuns la 10%, pentru prima oară în ultimii nouă ani și jumătate. De la 1 ianuarie a venit o nouă majorare a dobânzilor la împrumuturile populației, ca urmare a majorării IRCC, cu primele rate mai mari scadente în februarie, dar din aprilie urmează o altă creștere.
Majorarea dobânzilor a scos din ce în ce mai mulți bani din buzunarele celor cu împrumuturi în lei. Creșterile ROBOR și IRCC au ajuns să fie motiv de spaimă, și cei afectați de majorarea ratelor, mai ales dacă au luat creditele într-un moment în care dobânzile erau foarte mici ar putea căuta o schimbare a referinței creditului.
Băncile din România au trecut de la deficit la excedent de lichiditate în raport cu banca centrală în noiembrie, pentru prima oară după februarie, lună în care Rusia a invadat Ucraina și a generat o undă de șoc pe piețele financiare regionale. Dobânzile interbancare au scăzut luna trecută în pofida faptului că rata cheie a fost majorată din nou, dinamică ce confirmă din nou importanța poziției lichidității în nivelul costului finanțării.
Situația devine din ce în ce mai complicată pentru firmele care caută finanțare nouă.
În loc să o ia la deal, așa cum era de așteptat după o nouă rundă de majorare a dobânzilor BNR, ratele din piața interbancară au luat-o la vale și-au coborât sub nivelul la care erau în septembrie, astfel că se prefigurează o creștere mult mai lentă a IRCC decât în trimestrele anterioare. Și media cotațiilor ROBOR și-a domolit creșterea și e aproape de nivelul din vară. Evoluția pare corelată cu relaxarea condițiilor de lichiditate.
Băncile au majorat dobânzile pe care le plătesc clientelei pentru depozitele în lei atrase și în septembrie și au depășit pragul de 7%, cel mai ridicat nivel de după primăvara lui 2010. S-au scumpit din nou și unele credite noi, cum sunt cele pentru firme, care au ajuns la o rată de dobândă de aproape 10%, sau cele ipotecare.
Băncile din România au primit 7.872 de solicitări pentru suspendarea obligațiilor de plată a ratelor până la finele lunii august 2022, în conformitate cu prevederile Ordonanței 90/2022 care instituie un nou moratoriu public. Spre comparație, în timpul moratoriului din timpul pandemiei COVID-19 au fost suspendate ratele pentru circa 700.000 de clienți. Un număr considerabil de debitori persoane fizice au schimbat indicele de referință din contracte.
Economistul șef al ING Bank România spune că principala preocupare trebuie să fie în perioada următoare pentru evoluția economiei, mai ales în contextul în care iarna se anunță foarte grea din cauza potențialelor probleme energetice și în condițiile în care prețurile mari deja închid consumatorii intensivi din industrie. ”Pentru noi este esențial ca economia zonei euro să nu se contracte prea mult și să nu dureze prea mult”, spune Valentin Tătaru. Inflația ar urma să mai crească pe final de an, și după ce se întrevede o scădere BNR ar putea lăsa cursul să crească. Dobânzile urmează să mai crească și ele, și se va vedea în IRCC peste jumătate de an.
Banca Națională a României a surprins piața cu ultima decizie de politică monetară și a revizuit din nou în sus estimarea privind inflația. Analiștii se așteaptă acum la dobânzi mai mari de la banca centrală, care se vor transpune în piață în creditele acordate populației și firmelor.
Ultima lună de vară a adus noi creșteri generalizate ale dobânzilor, pe fondul întăririi politicii monetare a băncii centrale și a creșterii inflației. Deficitul de lichiditate a împins băncile să plătească mai mult pentru finanțarea de la populație și firme, până la o medie de aproape 7% (cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani), în timp ce dobânzile la credite au fost majorate într-un ritm și mai accelerat – rata pentru împrumuturile noi ale companiilor se apropie de 10%, în timp ce populația plătește cele mai mari dobânzi pentru creditele ipotecare și de consum de după 2013.
Băncile vor aplica în contractele de credit în lei cu dobândă variabilă încheiate cu consumatorii valorile actualizate ale IRCC de la 1 octombrie. De la începutul anului viitor vor urma noi creșteri și mai ample ale ratelor lunare. Diferența dintre ROBOR la 3 luni și IRCC ajunge la 2 puncte procentuale.
Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, califică drept un dezastru o eventuală reluare a proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor la credite, în condițiile în care , printre altele, politica monetară ar fi privată de principalul instrument de intervenție. Doar o parte dintre români au credite, o parte și mai mică au ratele legate de ROBOR, în timp ce la nivel general bugetele familiilor au fost afectate preponderent de creșterea cheltuielilor cu facturile, arată Dănescu, care recomandă celor cu probleme la plata creditelor să meargă să discute cu banca pentru o soluție individuală.
Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, califică drept un dezastru o eventuală reluare a proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor la credite, în condițiile în care , printre altele, politica monetară ar fi privată de principalul instrument de intervenție. Doar o parte dintre români au credite, o parte și mai mică au ratele legate de ROBOR, în timp ce la nivel general bugetele familiilor au fost afectate preponderent de creșterea cheltuielilor cu facturile, arată Dănescu, care recomandă celor cu probleme la plata creditelor să meargă să discute cu banca pentru o soluție individuală.
Deficitul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu banca centrală s-a adâncit în august după două luni consecutive de ameliorare. Lichiditatea strânsă din piață a pus presiune pe dobânzile interbancare, care au crescut cu mai mult decât pasul cu care au fost majorate ratele de referință de către Banca Națională a României.
Băncile au accelerat competiția pentru economisirile populației și firmelor în iulie, ducând dobânzile la depozite la cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani. Au crescut, însă, și dobânzile la credite, în condițiile în care indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) a fost actualizat la un nivel mai ridicat. Atât ratele de dobândă la credite cât și cele la depozite rămân adânc în teritoriu real-negativ ca urmare a inflației de 15% pe an.