Rezultatele 1 - 25 din 39 pentru "iulian iancu"

Legislația în vigoare prevede că membrii Comitetului de Reglementare al ANRE ″acționează în mod independent de orice interes al participanților la piața de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită și nu acceptă instrucțiuni directe din partea vreunei entități publice ori private în îndeplinirea atribuțiilor de reglementare care le revin, nu desfășoară activități cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale, cu excepția celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu dețin acțiuni sau părți sociale și nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăți comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competența ANRE″, însă nu stipulează nici o incompatibilitate legată de implicarea familiilor lor în astfel de activități.

Între 2004 și 2020 inclusiv, Iulian Iancu a fost deputat și președinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii a Camerei, poziție din care a acționat ca un veritabil "ministru din umbră" informal al PSD pe probleme energetice, având un cuvânt greu de spus la dezbaterea și aprobarea tuturor proiectelor de acte normative legate de sectorul energiei din perioada respectivă.

Fostul deputat PSD Iulian Iancu, care timp de 16 ani, între 2004 și 2020, a fost președinte al Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei, poziție din care a acționat ca un veritabil "ministru din umbră" informal al PSD pe chestiuni energetice, a fost votat de plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului pentru funcția de membru în Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), arbitrul instituțional al unor industrii strategice cu rulaje anuale de zeci de miliarde de euro.

În cei 16 ani în care a fost președinte al Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, fost director la Romgaz și Distrigaz, a avut un cuvânt greu de spus la dezbaterea și aprobarea tuturor proiectelor de acte normative legate de sectorul energiei din perioada respectivă, inclusiv la adoptarea primei variante a Legii offshore din 2018, care a întârziat luarea deciziilor finale de investiție în noile proiecte de producție de gaze naturale din Marea Neagră.

La sfârșitul lunii mai a acestui an, Guvernul a adoptat un Memorandum privind includerea unui proiect numit "HUB Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice" ("Ro-HYDROHUB") ca operațiune de importanță strategică în cadrul Programului Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare 2021-2027, finanțat din fonduri UE.

“Cuvintele sunt cele mai puternice droguri consumate de omenire. Nu numai că acestea infectează, infatuează, anesteziază și paralizează, însă se insinuează și colorează cele mai reduse celule ale creierul”, remarca Kipling în urmă cu un secol. Există însă unele cuvinte mai periculoase decât altele, cele care infectează, infatuează, anesteziază și paralizează creierele politicienilor. Ele au propria lor viață și se redefinesc după cum le poftește inima. Cele mai multe obțin un certificat de calitate superioară, transformându-și caracterul dintr-unul descriptiv într-unul normativ. Termeni precum “fonduri europene” sau “venituri bugetare” nu mai sunt folosiți în corespondență cu anumite sume de bani, ci au căpătat o valoare pozitivă absolută. Maximizarea lor a devenit, dintr-un mijloc pentru atingerea unor obiective (bune sau rele), un scop în sine.

Că drumul spre iad este pavat cu bune intenții nu este o noutate, însă dacă mai pui și gaz pe foc, mai ales pe o piață unde gazul este marfa de bază, dezastrul este garantat. Este cazul răspunsului populist al Parlamentului (incitat de președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, Iulian Iancu) la aroganța duopolului Engie-E.On, care refuză să împartă, măcar parțial, cu consumatorii câștigul rezultat de pe urma ieftinirii prețului de achiziție al gazului de pe piețele centralizate. Astfel, Parlamentul a decis impozitarea cu 90% a diferenței dintre actualul preț reglementat al gazului, de 68 de lei/MWh și prețul real de achiziție, în cazul în care acesta este mai mic de 68 de lei/MWh.

Furnizorii de gaze vor vira către bugetul statului o taxă din veniturile suplimentare obținute odată cu liberalizarea pieței, a declarat, miercuri, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, prezent la o conferință de profil.

Liberalizarea pieței gazelor de la 1 iulie 2020, dar și producția din Marea Neagră sunt în real pericol, deputatul PSD Iulian Iancu transmițând joi seară un mesaj categoric: în opinia sa, dacă prețurile vor fi liberalizate, acestea vor crește cu 45%. Iancu este șeful Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, cea care ar trebui să redacteze raportul pe marginea OUG 1/2000 care abrogă mare parte din prevederile controversatei OUG 114/2018, ordonanță respinsă deja de Senat. Decizională este Camera Deputaților.

Speranțele operatorilor din Marea Neagră, în special cele ale OMV Petrom, de a fi adoptat rapid un proiect de modificare a Legii offshore care să reducă povara fiscală și să permită luarea unei decizii favorabile de investiție anul viitor par a fi fost spulberate de noul ministru al Economiei, Energiei și Mediului de afaceri, Virgil Popescu. Acesta spune că nu va fi adoptată nicio ordonanță sau vreun proiect de lege “pentru deblocarea investițiilor din Marea Neagră” înainte de a exista un consens politic pe această temă.

Biroul Permanent al Camerei Deputaților se întrunește astăzi de la ora 12.30 pentru a aproba solicitarea Opoziției privind convocarea unei sesiuni extraordinare în perioada 26-30 august, în care să se abroge celebra OUG nr. 114/2018, care a modificat radical legislația în energie, telecom și banking.

Guvernul a emis marți o Hotărâre de aprobare a modalității de stabilire a prețului reglementat cu care Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de stat, va vinde dioxid de uraniu către Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, în baza unei legi intrate în vigoare în vara anului trecut ce încearcă să mențină în viață CNU.

Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) spune că eventuala adoptare a măsurilor de înăsprire a fiscalității suportate de producătorii de gaze naturale discutate în Comisia de Industrii a Camerei Deputaților și prezentate de Profit.ro aici ar fi neconstituțională, ar scumpi gazele la consumatori, ar reduce veniturile bugetare, ar descuraja investițiile în explorare și exploarare și ar afecta securitatea energetică a țării.

"Era impropriu să luăm o decizie astăzi. Au început să vină amendamente la lege de la colegi parlamentari. Unele vizează chestiuni de principiu, altele se referă la detalii, cum ar fi formule de calcul. Sunt prea multe aspecte implicate aici și e o mare responsabilitate. Nu vrem să fim acuzați ca parlamentari că ne-a scăpat ceva. Oricum vom fi acuzați", a declarat șeful Comisiei de Industrii de la Cameră, deputatul PSD Iulian Iancu.

Iulian Iancu a sugerat că fostul Guvern PSD-ALDE condus de Mihai Tudose a fost demis la inițiativa lui Liviu Dragnea pentru că prima formă a proiectui de lege privind operațiunile petroliere offshore din Marea Neagră, elaborată de respectivul Executiv, ar fi fost foarte defavorabilă statului român.

Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD Liviu Dragnea a semnalat că singurul aspect sub care PSD nu este dispus să cedeze în privința legii offshore este acela legat de obligativitatea de vânzare în România a unei părți din gazele care ar urma să fie extrase din Marea Neagră, cu excluderea posibilității ca întreaga cantitate de gaze produsă din zăcămintele offshore românești să ia calea exportului.

Deputații din Comisia de Industrii și Servicii a Camerei și reprezentanții companiilor petroliere cu concesiuni offshore de gaze naturale în Marea Neagră nu au reușit să se pună de acord asupra principalelor prevederi ale proiectului de lege de reglementare a activității acestora, astfel că draftul de act normativ nu va mai fi adoptat în actuala sesiune parlamentară ordinară, care se încheie pe 1 iulie.

Licența de furnizor de gaze naturale permite furnizarea de gaze către clienți din România, prin operațiuni și tranzacții angro și cu amănuntul, atát în regim reglementat, cât și pe piața concurențială, precum și încheierea de contracte cu operatorul sistemului național de transport, Transgaz, cu operatorii de rețele de distribuție și cu cei de înmagazinare a gazelor.

Plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, a adoptat o lege inițiată de PSD care prevede că acel combustibil nuclear necesar centralei de la Cernavodă, constând în pulbere de dioxid de uraniu, va fi produs pe teritoriul României de către Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de stat prin Ministerul Energiei. Legea va merge acum la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

Potrivit președintelui Comisiei de Industrii a Camerei, Iulian Iancu, decizia finală asupra aspectelor fiscale ale proiectului de lege privind exploatările petroliere offshore va fi în ședința de mâine, când urmează să fie finalizat și raportul final asupra draftului de act normativ, astfel încât acesta să poată fi adoptat de plenul Camerei Deputaților până la finele lunii iunie, când începe vacanța parlamentară. Operatorii americani au de partea lor administrația de la Washington.

Operatorii de zăcăminte din Marea Neagră așteaptă să vadă ce se va întâmpla astăzi în Parlament, pentru a-și stabili propriile strategii. Potrivit unor surse oficiale, în discuții cu autoritățile, gigantul petrolier american ExxonMobil, care deține, alături de OMV Petrom, concesiunea perimetrului offshore de hidrocarburi Neptun Deep din Marea Neagră, a transmis că nu poate lua în acest an o decizie de investiție dacă proiectul nu este votat acum, pe motiv că trebuie să cunoască exact toate costurile birocratice și de impozitare pentru a putea realiza dacă investiția este profitabilă sau nu. Dacă Exxon se retrage, OMV Petrom ar trebui să-și găsească un partener similar - Chevron, Shell, BP sau Total. Miza de ansamblu este una monetară, dar și de imagine.

În plus, deputații din Comisia de Industrii au introdus în Legea energiei, la propunerea Consiliului Concurenței, obligativitatea corelativă a furnizorilor de gaze naturale de a cumpără de pe piețele centralizate, în mod transparent și discriminatoriu, 50% din cantitatea totală de gaze achiziționată în cursul unui an.

Senatul a preluat amendamentele avute în vedere inițial de comisia de Industrie de la Cameră prin care producătorul de energie Electrocentrale București (ELCEN), furnizorul de agent termic al RADET, ar putea căpăta posibilitatea legală de a se alimenta cu gaze naturale prin racordare directă la sistemul național de transport al operatorului de profil Trangaz.

România este singurul stat est-european care nu a importat niciun metru cub de gaze naturale de la Gazprom în trimestrul al treilea al acestui an, în pofida faptului că gigantul rus și-a majorat vânzările cu 11% în Europa de Est și cu 3% în Europa Occidentală.

"Vă reamintesc că România nu-și poate acoperi consumul de gaze naturale din producția internă în perioadele de vârf de consum și că depindem de o singură sursă de import gaze naturale, respectiv Gazprom. Exportul de gaze naturale din producția internă mărește dependența de importul gazelor naturale de la Gazprom", i-a scris Iancu șefului său Liviu Dragnea, solicitându-i să ceară CSAT să analizeze problema.