Taxa, care oficial poartă numele de contribuție bănescă, a fost majorată prin OUG de 20 de ori față de nivelul din 2018, respectiv de la doar 0,1 la 2% din cifra de afaceri anuală a deținătorilor de licențe, iar reprezentanții Guvernului au susținut că încasările vor fi folosite pentru ajutorarea consumatorilor vulnerabili.
Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora.
Atât autoritățile din Polonia, cât și cele din Ungaria, au solicitat și au primit, înainte de adoptare, avize BCE asupra actelor normative prin care au instituit la rândul lor taxe pe activele băncilor, în 2016 și 2010. BCE se poate sesiza și din oficiu și poate emite avize consultative asupra proiectelor de reglementare care intră în atribuțiile sale fără să fie consultată în prealabil de autoritățile naționale din UE, așa cum s-a întâmplat în decembrie 2015 cu draftul Legii românești a dării în plată, care la momentul emiterii avizului fusese deja adoptat de Camera Deputaților și aștepta promulgarea.
Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că taxarea activelor bancare în funcție de nivelul dobânzilor din piața interbancară nu va afecta independența BNR ci eficiența politicii monetare, lucru ce nu va ajuta Guvernul.
ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) este ruda mai săracă a LIBOR (London Interbank Offered Rate) și EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate) din moment ce e folosită ca mijloc pentru a alimenta bugetul politizat al statului, prin intermediul taxei pe lăcomie. Și a fost considerată o mare victorie că respectiva taxă se va impune ca o marjă din activele băncilor doar dacă ROBOR depășește 2%, nu 1,5% - cum s-a vorbit inițial, adică cei care au negociat s-au bucurat că sunt mai puțin afectați de nivel, nu că taxa e arbitrară și băncile care stabilesc LIBOR și EURIBOR nu plătesc așa ceva.
Taxa pe activele băncilor a fost avizată de Guvern, activele urmând să fie taxate începând de la un nivel al Robor de 2%, a anunțat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Activele băncilor vor fi impozitate dacă nivelul Robor va depăși nivelul de 2% a anunțat, vineri, premierul Viorica Dăncilă într-o ședință de guvern în care a fost aprobată ordonanța cu ample măsuri fiscale anunțată în această săptămână. În proiectul prezentat marți, activele băncilor ar fi urmată să fie taxate începând de la un nivel al Robor de 1,5%.
Măsurile anunțate recent de Ministrul Finanțelor, în coroborare cu legile adoptate în Parlament cu privire la piața creditului vor avea consecințe grave în funcționarea piețelor financiare, iar efectele se vor întoarce ca un bumerang și împotriva statului, avertizează, într-un mesaj comun, economiștii-șefi ai celor mai mari cinci bănci din țară (BCR, Banca Transilvania, BRD, Raiffeisen și Unicredit).
Prelungirea va aduce în plus la bugetul de stat o sumă medie anuală de 15,1 milioane lei din redevențe. Profitul Romgaz a scăzut cu 14% în primele 9 luni ale anului, la 1,02 miliarde lei, în principal ca urmare a creșterii sumei plătite ca redevență petrolieră, cu 97 milioane lei față de ianuarie-septembrie 2017, din cauza deciziei ANRM de a majora masiv prețul de referință al gazelor la care se calculează redevența.
Intenția autorităților din România de a consolida bugetul cu o nouă taxă ar trebui să le reamintească băncilor străine prezente în Europa de Est cât de vulnerabile pot fi în această regiune, transmite Bloomberg.
Asociația analiștilor financiari CFA România avertizează că modificările propuse de Guvern sunt un „măr otrăvit”, invită administratorii de fonduri să se retragă din piață și vor eroda traiul de zi cu zi al românilor, crescând costul creditelor bancare, telecomunicațiilor și utilităților.
Măsurile propuse de proiectul de OUG privind taxarea activelor sectorului bancar în funcție de amplitudinea deviatiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR față de pragul de referință (1,5%), va genera o serie de efecte puternic negative în economie, avertizează Asociația Analiștilor Financiari Bancari din România (AAFBR).
Christopher Dembik, director strategie macro la Saxo Bank, reacționează la vestea care a socat piața de acțiuni din România. ”Problema nu e cu adevărat așa-zisa ”taxă pe lăcomie” – al cărei nivel e administrabil de sectorul bancar pe termen mediu – ci atitudinea surprinzătoare a ministrului român de Finanțe, Eugen Orlando Teodorovici, când a anunțat-o”, spune Dembik.
Țara arde și baba se piaptănă semantic! Cam în situația asta mă aflu probabil dacă, din toată puzderia de taxe și măsuri noi împotriva mediului privat, anunțate ieri de ministrul Finanțelor, cel mai oribil lucru mi se pare că vine din zona limbajului.
Taxa pe active va fi stabilită în funcție de nivelul ROBOR și se va aplica de la 1 ianuarie băncilor, dar și instituțiilor financiare nebancare, care nici nu participă la calculul și stabilirea ratelor ROBOR, potrivit proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului, publicat de Ministerul Finanțelor. Taxa va fi plătită trimestrial la bugetul de stat și va fi deductibilă din calculul rezultatului fiscal.
Guvernul introduce anul viitor "taxa pe lăcomie", aplicată băncilor, la valoarea activelor, și calculată în funcție de nivelul ROBOR. Taxa va fi stabilită pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 și la 6 luni, când indicatorul depășește valoarea de 1,5%. Până la acest prag de referință, taxa este zero.