Rezultatele 1 - 25 din 52 pentru "liberalizare pret gaze"

Reprezentanții industriei energetice, poate cea mai strategică și cu cea mai intensă componentă de securitate națională din întreaga economie, în care statul deține un rol major nu doar ca legislator și arbitru, ci și ca acționar majoritar sau semnificativ în multe companii majore, au criticat deschis politicile guvernamentale la a treia ediție a Profit Energy.forum, într-un moment în care nu doar că nu se cunosc numele și intențiile viitorului ministru al Energiei, ci nu se știe nici măcar dacă Ministerul Energiei va continua să existe în structura actuală.

Decizia a aparținut parlamentarilor din Comisia pentru Energie de la Senat, prin amendamente introduse în raportul pe fond la un proiect de modificare a Legii energiei și gazelor naturale. Proiectul urmează acum să fie dezbătut în plenul Camerei superioare, cu tot cu amendamente.

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislația UE din sectorul gazelor, după ce autoritățile române au propus un nou calendar de liberalizare a pieței, care se va finaliza la 1 aprilie 2021.

Comisia Europeană a cerut autorităților române un calendar de dereglementare a prețului gazelor de producție internă, pentru a renunța la procedura de infringement împotriva României, au afirmat, joi, reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), într-o întâlnire cu presa.

Guvernul estimează că va încasa cu peste 260 milioane lei în plus față de prevederile bugetare inițiale din impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producătorii interni ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, reiese din proiectul de ordonanță de aprobare a rectificării bugetare.

Un studiu comandat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz, propune adoptarea unei definiții a consumatorului casnic vulnerabil de gaze naturale care ar putea acoperi 20% din populația din România și introducerea unei scheme prin care consumatorilor vulnerabili să le fie subvenționate jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, schemă care să fie finanțată printr-o "taxă socială" plătită de ceilalți clienți finali, precum și prin discounturi acordate de furnizori.

Doar unul din zece potențiali consumatori din satele izolate își permite costurile de racordare la rețeaua de gaze, care ajung la 3.000 de euro, astfel că autoritățile trebuie să vină cu măsuri în plus pentru a ajuta locuitorii acestor zone să devină utilizatori de gaze naturale, a declarat, pentru Agerpres, CEO-ul Engie România, Eric Stab.

Comisia Europeană va discuta luna viitoare cu Guvernul despre măsurile luate de acesta în sectorul gazelor prin OUG 114 și prin recenta ordonanță de modificare a acesteia, inclusiv despre plafonarea prețului gazelor din producția internă, despre blocarea exportului acestora și despre procedurile de infringement care vizează România la Bruxelles, a declarat la București comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, Miguel Arias Canete, într-o conferință de presă susținută alături de ministrul român al Energiei, Anton Anton.

Guvernul modifică OUG nr. 114/2018 incluzând centralele de producție de energie termică ce livrează agent termic sistemelor locale de încălzire centralizată a populației (SACET) pe lista clienților care trebuie aprovizionați cu prioritate de către producătorii interni cu gaze românești la prețul plafonat de 68 lei/MWh.

Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, care a liberalizat în 2016 prin ordonanță de urgență prețul de vânzare a gazelor de la producătorii interni către furnizori, spre nemulțumirea celor din urmă, spune acum, din postura de director adjunct al unuia dintre cei mai mari furnizori de gaze din România, că, totuși, ordonanța de liberalizare din 2016 nu a fost o greșeală și, în plus, că era de așteptat ca recenta plafonare a prețului prin OUG 114 să ducă la declanșarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene.

Grupul austriac de stat OMV, compania-mamă a OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, este mai îngrijorat de evoluția situației politice de la București și de "iliberalizarea" pieței locale de gaze, care au scăzut încrederea investitorilor, decât de plafonarea pe timp de 3 ani a prețului de vânzare de către producători a gazelor proprii extrase la 68 lei/MWh, a declarat Manfred Leitner, membru al board-ului OMV.

În apărarea sa, acceptată de judecători,Romgaz a arătat că legislația în vigoare în perioada 2013-2015 o obliga să vândă o cantitate de gaze minimă, nu maximă, pe piața reglementată, având obligația de a asigura permanent satisfacerea cererii de pe acest segment de piață și că, în plus, nu avea obligația de a urmări ce fac mai departe cumpărătorii angro cu gazele achiziționate. Detalii privind piața de energie vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.

Proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore, vital pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, adoptat în iulie de Camera Deputaților și trimis la reexaminare de președintele Klaus Iohannis pe fondul nemulțumirilor exprimate de companiile petroliere cu concesiuni în apele teritoriale românești cu privire la prevederile sale, a fost înregistrat săptămâna trecută la Senat în vederea reexaminării.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a motivat decizia de joi de a majora cu 5,83% prețul la gazele naturale pentru clienții finali casnici, începând cu 1 august 2018, prin scumpirea gazelor din producție internă de pe piața concurențială. Însă ANRE uită să precizeze și motivele creșterii prețurilor, insinuând că este rezultatul forțelor pieței (“pe baza cererii și a ofertei”) și că statul român nu a avut nicio responsabilitate. Iar Guvernul s-a folosit de calculele ANRE pentru a redacta un proiect de hotărâre prin care să plafoneze la 55 lei/MWh prețul gazelor din producția internă.

Gazele naturale extrase din Marea Neagră ar urma să fie la rândul lor supuse unui impozit pe veniturile suplimentare realizate din liberalizarea prețurilor, cota de impozitare minimă urmând a fi una de două ori mai mică decât în cazul gazelor extrase onshore, de 30%, ea urmând a fi dublată de o cotă de impozitare progresivă pentru prețurile mai mari de 85 lei/Mwh, cota marginal superioară ajungând la 50% în cazul unui preț mai mare de 190 lei/MWh. Decizia aparține comisiilor de buget, de industrii și pentru administrație publică reunite ale Camerei deputaților, care au votat favorabil un amendament propus de grupurile ALDE-PSD la legea offshore, care urmează a fi votată luni seară în plenul Camerei Deputaților.

Vicepreședintele Comisiei Europene și Comisarul European al Uniunii pentru Energie, Maroš Šefčovič, s-a întâlnit astăzi cu președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, totodată lider al PSD, și i-a transmis că este important ca România să finalizeze liberalizarea pieței gazelor naturale înainte să preia președinția Consiliului UE anul viitor.

Prețurile finale de furnizare de pe piața liberă depind în bună măsură, ca și cele reglementate, de tariful de distribuție practicat de operatorul concesionar din fiecare localitate în parte, tarif aprobat de ANRE. De aceea, prețurile practicate de fiecare jucător de pe segmentul casnic complet liberalizat sunt diferite în funcție de localitatea clientului.

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea depusă de un număr de 56 de deputați PNL prin care aceștia reclamau că permanentizarea impunerii impozitului de 60% sau 85%, în funcție de preț, pe veniturile suplimentare obținute de producătorii interni de gaze naturale, ca urmare a dereglementării prețurilor de vânzare către furnizori, încalcă legea fundamentală

La Cluj-Napoca, de exemplu, nu mai puțin de 18 furnizori din piața liberă oferă prețuri mai mici decât cel reglementat. Gazele de import sunt mai avantajoase din punct de vedere fiscal decât cele din producția internă.

Veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale nu vor mai fi impozitate doar cu o cotă de 60%, ca până în prezent, ci cu două cote progresive, una de 60% pentru gazele vândute sub un preț de 85 de lei/MWh și cu una de 80% pentru veniturile obținute pe gazele comercializate la un preț mai mare de 85 lei/MWh.

"Vă reamintesc că România nu-și poate acoperi consumul de gaze naturale din producția internă în perioadele de vârf de consum și că depindem de o singură sursă de import gaze naturale, respectiv Gazprom. Exportul de gaze naturale din producția internă mărește dependența de importul gazelor naturale de la Gazprom", i-a scris Iancu șefului său Liviu Dragnea, solicitându-i să ceară CSAT să analizeze problema.

Excesul de reglementare creează pierderi monstruoase, este concluzia care poate rezulta din audierea directorului general Romgaz, Virgil Metea, de către Comisia parlamentară de anchetă a activității Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Obligația de a tranzacționa gaze naturale, într-o manieră prestabilită, exclusiv pe platforma OPCOM constituie o politică restrictivă din punct de vedere comercial și introduce un regim discriminatoriu între regulile de comercializare a gazelor naturale pentru producția internă și regulile aplicabile importurilor de gaze naturale, întrucât producătorii străini vor avea dreptul de a încheia contracte bilaterale negociate direct cu consumatori mari din România, în vreme ce producătorii autohtoni de gaze naturale nu vor avea voie să încheie asemenea contracte, atenționează Romanian Black Sea Titleholders Association – RBSTA (Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră). La rândul său, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) cere parlamentarilor ca, în pragul votului final în Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților pe amendamentele propuse la OUG 64/2016 în vederea adoptării acesteia prin lege, să ia o decizie care să țină cont de punctele de vedere exprimate de toate părțile interesate, inclusiv de către reprezentanții industriei.

Comisia de industrii a Camerei Deputaților, condusă de social-democratul Iulian Iancu, refuză să-și modifice raportul de adoptare a Ordonanței de Urgență 64/2016 privind liberalizarea prețului gazelor la producători, insistând să acorde monopolul operării piețelor centralizate OPCOM-ului și să oblige producătorii ca, din ianuarie, să tranzacționeze marfa pe aceste piețe, cu o cotă inițială de 70% din producție, procent care să fie majorat anual de Guvern, “până la atingerea cotei de 100%”.

Președintele Klaus Ioghannis blochează, cel puțin temporar, ridicarea cotei de impunere a impozitului pe veniturile suplimentare obținute de producătorii interni de gaze naturale ca urmare a dereglementării prețurilor de vânzare, de la 60% la 80%, și permanentizarea acestui impozit, măsuri anunțate în premieră de Profit.ro ca fiind pregătite și, ulterior, aprobate.