Liberalizarea pieței gazelor de la 1 iulie 2020, dar și producția din Marea Neagră sunt în real pericol, deputatul PSD Iulian Iancu transmițând joi seară un mesaj categoric: în opinia sa, dacă prețurile vor fi liberalizate, acestea vor crește cu 45%. Iancu este șeful Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, cea care ar trebui să redacteze raportul pe marginea OUG 1/2000 care abrogă mare parte din prevederile controversatei OUG 114/2018, ordonanță respinsă deja de Senat. Decizională este Camera Deputaților.
Ofertele pe care furnizorii concurențiali le vor face consumatorilor casnici în perioada următoare, în perspectiva liberalizării pieței de la 1 iulie, vor depinde de anticipațiile acestora privind costul de achiziție al gazelor din partea a doua a anului. Chiar dacă deocamdată pe piețele centralizate nu s-a efectuat nicio tranzacție cu livrare în trimestrul al treilea, un indiciu ar fi prețul gazului cu livrare în trimestrul al doilea. Până în prezent s-a realizat o singură tranzacție cu livrare în perioada aprilie-iunie, la un preț de 70 de lei/MWh.
Cele mai ieftine oferte de furnizare de gaze naturale către consumatori casnici în regim concurențial ale momentului au fost analizate de Profit.ro. Ofertele sunt valabile până la 30 iunie 2020, în condițiile în care de la 1 iulie vom avea liberalizare totală, adică dispariția prețurilor reglementate pentru consumatorii casnici.
Liberalizarea pieței gazelor de la 1 iulie are mai multe necunoscute, printre care prețul gazelor la consumatorii finali odată cu eliminarea prețului reglementat, dar și cum își vor împărți producătorii și furnizorii marjele de profit rezultate de pe urma dereglementării pieței.
Consumatorii casnici care, din lipsă de informare sau din dezinteres, nu-și vor căuta un furnizor concurențial până la finalul lunii iunie, când urmează a fi liberalizată piața, nu vor rămâne fără gaze, ci vor beneficia de o perioadă de tranziție de un an, plătind însă nu un preț reglementat, ca în prezent, ci prețul din oferta concurențială trimisă de actualul furnizor, precizează un proiect de ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a prezentat la finalul ședinței de Guvern principalele modificări care vor fi aduse OUG nr. 114/2018, între acestea fiind eliminarea plafonelor de prețuri la energie electrică și gaze și eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri impusă companiilor din energie. ”Prin proiectul de modificare a OUG 114, dorim să ajungem, în 2021, la o piață liberă, la o piață care să nu mai aibă distorsiuni”, a declarat Virgil Popescu, precizând că în ședința de Guvern a fost o primă lectură a proiectului de lege pe care Guvernul își va angaja răspunderea.
Plafonul de preț de 68 lei/MWh impus prin OUG nr. 114/2018 producătorilor interni de gaze naturale care își vând producția furnizorilor clienților casnici și CET-urilor care livrează căldură populației va fi eliminat în etape, până la 31 septembrie 2020, iar furnizarea energiei electrice consumatorilor casnici prin obligarea celor mai eficienți producători să livreze la preț fix va fi dereglementată, tot în trepte, până la 31 decembrie 2020, potrivit celui mai recent acord între autoritățile de la București și Comisia Europeană, susțin surse din piață.
Reprezentanții industriei energetice, poate cea mai strategică și cu cea mai intensă componentă de securitate națională din întreaga economie, în care statul deține un rol major nu doar ca legislator și arbitru, ci și ca acționar majoritar sau semnificativ în multe companii majore, au criticat deschis politicile guvernamentale la a treia ediție a Profit Energy.forum, într-un moment în care nu doar că nu se cunosc numele și intențiile viitorului ministru al Energiei, ci nu se știe nici măcar dacă Ministerul Energiei va continua să existe în structura actuală.
Decizia a aparținut parlamentarilor din Comisia pentru Energie de la Senat, prin amendamente introduse în raportul pe fond la un proiect de modificare a Legii energiei și gazelor naturale. Proiectul urmează acum să fie dezbătut în plenul Camerei superioare, cu tot cu amendamente.
Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislația UE din sectorul gazelor, după ce autoritățile române au propus un nou calendar de liberalizare a pieței, care se va finaliza la 1 aprilie 2021.
Comisia Europeană a cerut autorităților române un calendar de dereglementare a prețului gazelor de producție internă, pentru a renunța la procedura de infringement împotriva României, au afirmat, joi, reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), într-o întâlnire cu presa.
Guvernul estimează că va încasa cu peste 260 milioane lei în plus față de prevederile bugetare inițiale din impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producătorii interni ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, reiese din proiectul de ordonanță de aprobare a rectificării bugetare.
Un studiu comandat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz, propune adoptarea unei definiții a consumatorului casnic vulnerabil de gaze naturale care ar putea acoperi 20% din populația din România și introducerea unei scheme prin care consumatorilor vulnerabili să le fie subvenționate jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, schemă care să fie finanțată printr-o "taxă socială" plătită de ceilalți clienți finali, precum și prin discounturi acordate de furnizori.
Doar unul din zece potențiali consumatori din satele izolate își permite costurile de racordare la rețeaua de gaze, care ajung la 3.000 de euro, astfel că autoritățile trebuie să vină cu măsuri în plus pentru a ajuta locuitorii acestor zone să devină utilizatori de gaze naturale, a declarat, pentru Agerpres, CEO-ul Engie România, Eric Stab.
Comisia Europeană va discuta luna viitoare cu Guvernul despre măsurile luate de acesta în sectorul gazelor prin OUG 114 și prin recenta ordonanță de modificare a acesteia, inclusiv despre plafonarea prețului gazelor din producția internă, despre blocarea exportului acestora și despre procedurile de infringement care vizează România la Bruxelles, a declarat la București comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, Miguel Arias Canete, într-o conferință de presă susținută alături de ministrul român al Energiei, Anton Anton.
Guvernul modifică OUG nr. 114/2018 incluzând centralele de producție de energie termică ce livrează agent termic sistemelor locale de încălzire centralizată a populației (SACET) pe lista clienților care trebuie aprovizionați cu prioritate de către producătorii interni cu gaze românești la prețul plafonat de 68 lei/MWh.
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, care a liberalizat în 2016 prin ordonanță de urgență prețul de vânzare a gazelor de la producătorii interni către furnizori, spre nemulțumirea celor din urmă, spune acum, din postura de director adjunct al unuia dintre cei mai mari furnizori de gaze din România, că, totuși, ordonanța de liberalizare din 2016 nu a fost o greșeală și, în plus, că era de așteptat ca recenta plafonare a prețului prin OUG 114 să ducă la declanșarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene.
Grupul austriac de stat OMV, compania-mamă a OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, este mai îngrijorat de evoluția situației politice de la București și de "iliberalizarea" pieței locale de gaze, care au scăzut încrederea investitorilor, decât de plafonarea pe timp de 3 ani a prețului de vânzare de către producători a gazelor proprii extrase la 68 lei/MWh, a declarat Manfred Leitner, membru al board-ului OMV.
În apărarea sa, acceptată de judecători,Romgaz a arătat că legislația în vigoare în perioada 2013-2015 o obliga să vândă o cantitate de gaze minimă, nu maximă, pe piața reglementată, având obligația de a asigura permanent satisfacerea cererii de pe acest segment de piață și că, în plus, nu avea obligația de a urmări ce fac mai departe cumpărătorii angro cu gazele achiziționate. Detalii privind piața de energie vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.
Proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore, vital pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, adoptat în iulie de Camera Deputaților și trimis la reexaminare de președintele Klaus Iohannis pe fondul nemulțumirilor exprimate de companiile petroliere cu concesiuni în apele teritoriale românești cu privire la prevederile sale, a fost înregistrat săptămâna trecută la Senat în vederea reexaminării.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a motivat decizia de joi de a majora cu 5,83% prețul la gazele naturale pentru clienții finali casnici, începând cu 1 august 2018, prin scumpirea gazelor din producție internă de pe piața concurențială. Însă ANRE uită să precizeze și motivele creșterii prețurilor, insinuând că este rezultatul forțelor pieței (“pe baza cererii și a ofertei”) și că statul român nu a avut nicio responsabilitate. Iar Guvernul s-a folosit de calculele ANRE pentru a redacta un proiect de hotărâre prin care să plafoneze la 55 lei/MWh prețul gazelor din producția internă.
Gazele naturale extrase din Marea Neagră ar urma să fie la rândul lor supuse unui impozit pe veniturile suplimentare realizate din liberalizarea prețurilor, cota de impozitare minimă urmând a fi una de două ori mai mică decât în cazul gazelor extrase onshore, de 30%, ea urmând a fi dublată de o cotă de impozitare progresivă pentru prețurile mai mari de 85 lei/Mwh, cota marginal superioară ajungând la 50% în cazul unui preț mai mare de 190 lei/MWh. Decizia aparține comisiilor de buget, de industrii și pentru administrație publică reunite ale Camerei deputaților, care au votat favorabil un amendament propus de grupurile ALDE-PSD la legea offshore, care urmează a fi votată luni seară în plenul Camerei Deputaților.
Vicepreședintele Comisiei Europene și Comisarul European al Uniunii pentru Energie, Maroš Šefčovič, s-a întâlnit astăzi cu președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, totodată lider al PSD, și i-a transmis că este important ca România să finalizeze liberalizarea pieței gazelor naturale înainte să preia președinția Consiliului UE anul viitor.
Prețurile finale de furnizare de pe piața liberă depind în bună măsură, ca și cele reglementate, de tariful de distribuție practicat de operatorul concesionar din fiecare localitate în parte, tarif aprobat de ANRE. De aceea, prețurile practicate de fiecare jucător de pe segmentul casnic complet liberalizat sunt diferite în funcție de localitatea clientului.
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea depusă de un număr de 56 de deputați PNL prin care aceștia reclamau că permanentizarea impunerii impozitului de 60% sau 85%, în funcție de preț, pe veniturile suplimentare obținute de producătorii interni de gaze naturale, ca urmare a dereglementării prețurilor de vânzare către furnizori, încalcă legea fundamentală