Rezultatele 51 - 75 din 189 pentru "liberalizare"

Luni s-a efectuat prima tranzacție cu gaze la prețul maximal impus producătorilor la ofertare de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru trimestrul al treilea. Astfel, 94 de MWh au fost vânduți la un preț de 24,6 lei/MWh.

Mai puțin de jumătate dintre românii respondenți unui sondaj știu că prețul la gaze va fi liberalizat de la 1 iulie.

Dacă marii producătorii interni de gaz, OMV Petrom și Romgaz, nu doresc să profite de contextul actual și să concureze duopolul Engie-E.On pe piața gazelor, care va fi liberalizată în mai puțin de 2 săptămâni, a decis să facă acest lucru principalul importator de gaze din România, AIK Energy. Acesta a prezentat consumatorilor casnici cea mai bună ofertă existentă în prezent pe piață, cu 10% sub cea a Engie și cu 17% sub cea a E.On.

Există peste 10 furnizori concurențiali care prezintă, în perspectiva liberalizării pieței de la 1 iulie, oferte cu până la 15% mai avantajoase decât cele ale duopolului Engie-E.On, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă.

După Enel și CEZ, un alt mare furnizor de electricitate, Electrica, a prezentat oferte de gaze mai atractive decât cele ale celor doi mari furnizori de pe această piață, E.On și Engie, în perspectiva liberalizării pieței.

Din cei 35 de furnizori care vând gaze în regim reglementat către consumatorii casnici, 9 propun un preț mai mic decât prețul reglementat, 5 mențin prețul și 13 propun un preț mai mare decât cel reglementat, iar 8 nu au publicat încă oferte, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Analiza AEI nu cuprinde și ofertele marilor furnizori de energie electrică, Enel sau CEZ, care practică prețuri mai reduse decât doupolul Engie-E.On.

Concurența începe să se simtă timid și pe piața gazelor, iar principalii responsabili sunt marii furnizori de electricitate, care au postat oferte de furnizare a gazelor cu aproape 10 lei/MWh sub cele ale duopolului Engie-E.On, care are o cotă de piață cumulată de peste 90% pe această piață.

Liberalizarea pieței gazelor are toate șansele să se transforme într-un adevărat fiasco, după ce ministrul economiei și energiei Virgil Popescu s-a autosesizat, în urma numeroaselor articole publicate inclusiv de Profit.ro, care semnalau că furnizorii vor fi singurii beneficiari ai liberalizării. Aceștia refuză să facă orice concesiune, nedorind să transfere în preț reducerea prețului de achiziție ca urmare a scăderii cererii, dar și a unui ordin ANRE de instituire a unui program de ofertare de gaz obligatoriu pentru producători, care leagă cel puțin pentru prima licitație, prețul gazului de pe piețele centralizate din România de cel de pe bursa austriacă CEGH.

Un număr reprezentând 17% dintre furnizorii actuali de gaze nu și-au informat clienții casnici în legătură cu liberalizarea pieței de la 1 iulie, față de 83% în urmă cu 10 zile, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Ofertele concurențiale ale acestora sunt în continuare cu 1% peste prețul reglementat, însă au fost ieftinite considerabil față de cele de la mijlocul lunii mai, când erau cu 13% mai mari decât actualul preț reglementat.

Autoritățile autohtone, ANRE și ministerul economiei și energiei, au promis și chiar legiferat liberalizarea totală a piețelor de gaze și energie electrică de la 1 iulie, respectiv 1 ianuarie, însă nici măcar nu a intrat în vigoarea prima liberalizare, cea a gazelor, și intervenționismul statului a revenit în forță, prin obligarea producătorilor de a oferta 30% din producție la preț maximal impus de reglementator.

Discrepanța dintre prețul gazului de pe piețele centralizate, de achiziție pentru furnizori, și cel din ofertele făcute de aceștia consumatorilor casnici în perspectiva liberalizării pieței de la 1 iulie devine din ce în ce mai mare. Prețul forward pentru gazul cu livrare în luna iunie a ajuns pe Bursa de Mărfuri la 40 de lei/MWh, în timp ce cea mai ieftină ofertă făcută populației este una la un preț dublu, de peste 80 de lei/MWh.

Cu mai puțin de 40 de zile înaintea liberalizării totale a pieței gazelor, Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a emis un comunicat în care anunță consumatorii casnici că, de la 1 iulie, prețurile pentru furnizarea gazelor naturale nu vor mai fi reglementate și le recomandă acestora să “să analizeze cu mare atenție ofertele disponibile pe piață, atât din punctul de vedere al prețului de furnizare, cât și al altor condiții comerciale. Ce nu recomandă ANRE este compararea prețurilor la care furnizorii cumpără gaze de pe piețele concurențiale cu cele cu care îl revând către consumatori, diferența fiind una considerabilă de mai multe zeci de lei/MWh.

Profitul net al producătorului de gaze naturale controlat de stat Romgaz a crescut cu 5,5% în primul trimestru din 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 571,9 milioane lei, cu toate că producția de gaze a companiei s-a redus cu 4,7%, veniturile din vânzarea acestora au scăzut cu peste 18%, iar cifra de afaceri per total – cu mai mult de 16%.

80% dintre furnizorii actuali de gaze nu și-au informat consumatorii casnici, prin anunțuri pe site, că piața urmează să fie liberalizată, iar 83% nu le-au transmis oferte, în pofida faptului că sunt obligați de ANRE să facă acest lucru, atenționează Asociația Energia Inteligentă (AEI).

În pofida scăderii considerabile a prețului gazului cu livrare în trimestrul al treilea, în care ar trebui să se liberalizeze total piața, furnizorii prezintă oferte similare cu cele actuale, în condițiile unei piețe reglementate. Engie, de exemplu, care are și cea mai ieftină ofertă de preț de pe piață, oferă un MWh de gaze la același preț cu cel reglementat în prezent, de 124,49 lei.

Prețurile gazelor de pe piețele spot, intraday și pentru ziua următoare, au coborât ambele pentru prima dată sub cel de 45,71 de lei/MWh, prețul din momentul liberalizării pieței gazelor.

În cursul anului 2019 s-au aplicat prevederile celebrei și controversatei OUG nr. 114/2018, potrivit căreia producătorii români de gaze au fost obligați să își vândă producția furnizorilor consumatorilor casnici la prețul plafonat de 68 lei/MWh.

Prețul gazului cu livrare în trimestrul al treilea, în care piața ar trebui să fie din nou liberalizată, este cu 25% mai redus decât prețul reglementat pentru consumatorii casnici și CET-uri prin controversata ordonanță de urgență 114/2018, care ar trebui eliminat de la 1 iulie. Iar tendința este descendentă, ceea ce va conduce la un val de ieftiniri și în următoarele luni.

"Pe durata stării de urgență se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică (energie electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanți etc). În situația în care se constată o scădere a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, pe piețele regionale, Guvernul va lua măsurile necesare astfel încât aceste scăderi să se reflecte parțial sau integral în prețul final de la nivelul consumatorilor", prevede Decretul prezidențial de prelungire cu 30 de zile a stării de urgență, semnat astăzi de președintele Klaus Iohannis.

Guvernul analizează posibilitatea de a devansa cu jumătate de an, față de prevederile legislației în vigoare, liberalizarea prețurilor la energie electrică pentru populație, în condițiile în care scăderea consumului industrial, determinată de pandemia de COVID-19, a dus la ample reduceri de cotații pe piețele angro, a declarat secretarul de stat din Ministerul Economiei Niculae Havrileț, la o conferință online organizată de EM 360 și România Durabilă.

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a declarat că, în privința gazelor naturale, ultima Ordonanță militară aprobată de MAI prevede înghețarea prețului acestuia din cauza faptului că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), singura care, în condiții normale, are atribuții de control al prețurilor în domeniu, a majorat recent în mod "nejustificat" prețul reglementat practicat de unii operatori în relația cu consumatorii casnici.

Supraoferta de gaz de pe piața internă și europeană, prețurile futures scăzute de pe piețele europene, posibilitatea importării a peste 2,3 TWh din Ungaria la preț de hub și depozitele din România pline în proporție de 60% pun o presiune constantă pe prețul gazului. Astfel, nu numai gazul pentru această vară, când ar trebui să se realizeze liberalizarea pieței, ci și cel pentru iarna viitoare se anunță unul ieftin. Pe 2 martie a fost realizată prima tranzacție cu livrare în trimestrul al patrulea, la un preț cu o treime mai mic decât nivelul tranzacțiilor similare efectuate în 2019.

Nu este o noutate că lichiditatea pe piețele centralizate din România, atât cele spot, cât și cele la termen, este una scăzută, ceea ce poate afecta transparența procesului de formare liberă a prețurilor. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) propune înlocuirea vechii prevederi, care obliga tranzacționarea a 50% din producția internă pe piețele centralizate, cu una prin care impune producătorilor un program de ofertare a gazului (gas release program) pe piețele operate de OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM). Astfel, producătorii ar fi obligați în următorii 3 ani și jumătate (până la finalul anului 2023), nu să tranzacționeze ca în trecut, ci să ofere spre tranzacționare (să scoată la licitație), la un preț de pornire a licitației maxim însă, 30% din producție pe aceste piețe. Dacă nu vor găsi cumpărători la acest preț maxim, 95% din prețul de pe bursa austriacă CEGH, producătorii nu mai au nicio obligație și pot vinde tot gazul în afara piețelor concurențiale, prin contracte bilaterale.

În perspectiva liberalizării pieței gazelor de la 1 iulie 2020, Consiuliul Concurenței propune ca informarea pe care furnizorii sunt obligați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să o trimită clienților să nu conțină numai oferta de preț (cum prevede proiectul ANRE), ci și “durata preconizată a contractului și perioada de valabilitate a ofertei”.

Înființarea Romanian Gas Hub Service este pregătită într-un context dificil, cu mari probleme legate de tranzitul internațional al gazelor prin România și acordul de interconectare cu Ucraina, de o lichitate redusă pe piețele centralizate, o producția internă în cădere și de incertitudinile ridicate de exploatarea gazelor din Marea Neagră. În plus, încrederea participanților la piață este șubredă, iar prețurile sunt în continuare controlate. O parte a producției interne nu este tranzacționată pe piețele centralizate, fiind alocată la preț reglementat.